DE CE RISCĂ ROMÂNIA EXCLUDEREA DIN UNIUNEA EUROPEANĂ SAU ÎN CEL MAI FERICIT CAZ SUSPENDAREA SAU RESTRÂNGEREA ACCESULUI LA FINANŢĂRI EUROPENE
Prin Hotărârea Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată la data de 18 mai 2021, s-a decis că Dreptul Uniunii Europene „se opune unei reglementări naționale care prevede înființarea în cadrul Ministerului Public a unei secții specializate care are competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori.
După cum se poate observa, în cuprinsul considerentelor hotărârii din 18.05.2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene evidențiază îndeplinirea condițiilor care atrag incompatibilitatea cu dreptul european a normelor privind înființarea și funcționarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, stabilind și că riscul menționat la pct. 216 s-a produs.
Astfel:
Înființarea unei secții specializate de anchetare a judecătorilor și procurorilor nu este justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției, nu există niciun argument că în rândul magistraților ar exista un grad mare de corupție, înființarea S.I.I.J. nu este însoțită de nicio garanție că nu poate aduce atingere independenței judecătorilor și procurorilor, nu există niciun argument palpabil și verificabil că înființarea S.I.I.J. este subsumată bunei administrări a justiției sau că justiția este mai bine administrată odată cu înființarea S.I.I.J.
C.J.U.E. a decis că o astfel de structură de parchet poate fi înființată numai dacă sunt justificări obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției (pct. 213) – or, expunerea de motive care însoțește proiectul de lege prin care s-a înființat SIIJ nu conține vreun argument în acest sens (pct. 215).
Existența S.I.I.J. este susceptibilă de a aduce atingere încrederii pe care justiția ar trebui să o inspire justițiabililor (pct. 216) întrucât se permite formularea abuzivă a unor plângeri împotriva magistraților, mai ales în cauze complexe și de corupție, pentru a transfera dosarul de la parchet la S.I.I.J. (pct. 218).
În Raportul MCV din anul 2019 s-a constatat că instituția acționează ca un instrument de presiune politică și că a intervenit pentru a schimba cursul unor anchete penale, inclusiv de mare corupție (pct. 219) și are un număr redus de procurori care nu sunt specializați (pct. 222).
Prin aceeiași decizie Curtea de Justitie a Uniunii Europene a afirmat clar supremația și prioritatea dreptului Uniunii Europene asupra Hotărârilor CCR, precum și puterile instanțelor Române care trebuie să aplice dispozițiile MCV, stabilite prin Decizia Comisiei Europene 2006/928, chiar dacă acestea vin în contradictie cu alte legi interne sau cu Hotărâri ale CCR.
Cu alte cuvinte, judecătorul național este singurul în măsură să verifice conformitatea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene și în măsura în care legislația internă, chiar de natură constituțională, contravine legislației uniunii are obligația de a aplica dreptul european.
La data de 8 iunie 2021, Comisia Europeană a publicat raportul MVC, mecanism înființat prin Decizia Comisiei 2006/928, care stabilește în mod clar că România trebuie să respecte Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, care face parte din sistemul de drept European și să aplice cerințele Comisiei Europene din MCV, inclusiv pe cea de desființare a SSIJ dacă independența magistraților nu este asigurată în mod real.
Raportul MCV mai spune clar că, monitorizarea va continua pînă cînd România va îndeplini obligațiile stabilite și asumate prin MCV.
La aceeași dată, 8 iunie 2021, Curtea Constituțională a României a publicat motivarea Deciziei 390/8 iunie 2021, prin care, sfidând Uniunea Europeană, a decis să nu respecte dreptul European afirmând că judecătorii români nu pot aplica deciziile Curții de Justitiție a Uniunii Europene în detrimentul deciziilor CCR cu motivarea că instanțele de judecata “nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituție politică a Uniunii Europene”.
Curtea de Justitie a Uniunii Europene este formată din judecători, care judecă încălcările Tratatului Uniunii Europene, iar potrivit Constituției României, instanțele de judecată fac parte dintre instituțiile care trebuie să se supună legislației europene și să o aplice (art.148 alin 2 si 4).
În raport de cele mai sus expuse, Comisia Europeană, în calitate de garant al tratatelor, poate solicita României aplicarea deplină şi imediată a reglementărilor privind respectarea statului de drept.
În caz contrar, Comisia Europeană poate activa mecanismul care leagă accesarea fondurilor europene de respectarea statului de drept cu consecința suspendării sau restrângerii accesului la finanţări europene.
Pe această temă concluzia doamnei Monica Luisa Macovei, fost ministru de justiție, a fost că: „ Pentru ca România să ramînă în UE, judecătorii români au șansa istorică sa fie independenți față de judecătorii neindependenți de astăzi ai Curții majoritar neconstituțională a României și să aplice Decizia Curții Europene de Justiție și MCV. Dacă CSM o să îi sancționeze pentru nerespectarea unei decizii CCR contrară dreptului European, vor cîștiga la instanțele europene. Știu că nu este ușor să îți iei puterile care ti se cuvin potrivit Deciziei CJUE, dar cu determinare se poate! ”
Chiar avem șansa să constatăm câți judecători europeni avem!!!
25.06.2021 Emma Anastasia
