Citez un articol de ziar, pentru a arăta că Statul Paralel este de fapt o construcţie externă:

https://www.g4media.ro/exclusiv-de-ce-seful-diicot-a-cerut-revocarea-anchetatorului-din-dosarul-rompetrol-procurorul-a-declarat-2-legi-neconstitutionale-si-a-scris-in-rechizitoriu-ca-occidentul-a-saracit-rusia-si-europa-de.html:

În cuprinsul rechizitoriului nr. 225/D/P/2006 din data de 21.02.2018, procurorul Mirel Radescu a expus un raţionament la finalul căruia a ajuns la concluzia că atât OUG 118/2003 (privind reconversia datoriei istorice a Rompetrol de aproape 600 de milioane de dolari; ordonanţă dată de Guvernul Năstase în 2003 – n.r.), cât şi Legea nr. 89/2005 (legea de aprobare a ordonanţei 118/2003 – n.r.) sunt neconstituţionale (fără ca această împrejurare să fie constatată de Curtea Constituţională a României), situaţie ce nu poate fi în niciun caz constatată de procuror (care exercită funcţia judiciară de urmărire penală), în cuprinsul rechizitoriului sau al oricărui act emis de acesta, competenţa exclusivă în materie fiind a Curţii Constituţionale.  Alte afirmaţii considerate subiective ale procurorului sunt bazate pe un studiu realizat în comun de către cercetătorii de la Cambridge şi Harvard, concluzionează că falimentul Rusiei şi al statelor din Europa de Est, ca şi sărăcia şi corupţia din aceste ţări, au fost provocate de programele de privatizare create de economiştii occidentali şi impuse brutal statelor post-comuniste de organisme precum Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, şi, cu cât o ţară a adoptat mai fidel politicile de privatizare sugerate de la Vest, cu atât mai mult au suferit de eşec economic şi corupţie (http://www.cam.ac.uk/research/news/a-policy-of-mass-destruction).

 Rădescu a pus sub acuzare 4 foşti miniştri pentru mai multe infracţiuni în legătură cu emiterea ordonanţei 118 de către Guvernul Năstase, în 2003, acuzaţi de abuz în serviciu, constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la delapidare pentru ministru al Economiei din Cabinetul Năstase, celebrul Dan Ioan Popescu (DIP) şi foştii miniştri ai Finanţelor din cabinetele Năstase şi Boc, Mihai Tănăsescu, Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu. Ministrul Finanţelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai şi ministrul Economiei şi Comerţului, Popescu Ioan Dan şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru.  în şedinţa de guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispoziţiilor HG 555/2001 şi a Legii 24/2000, nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative

Aşa cum reiese din articol, procurorul Rădescu, atât cât a ştiut, a încercat să detalieze, corect pentru pregătirea economică a domniei sale, dar incorect din punct de vedere procedural.  Nu procedura mă interesează pentru că nici eu nici procurorul Rădescu nu suntem cei care ar trebui să adreseze GENOCIDUL ECONOMIC, ci Parlamentul.  Este clară însă bătălia acestuia cu STATUL PARALEL, aşa cum încerc să o prezint şi cele câteva pasaje citate din care am extras idei bine conturate.  Drept pentru care am hotărât să documentez clar modul în care alţi demnitari au distrus România prin manipularea legii.

OUG 54/2010 a adus modificări în domeniul accizelor ce depăşesc cadrul Directivei 2008/118/CE, privind regimul general armonizat al accizelor – Problemă de drept fiscal cu finalitate indirectă de consituţionalitate

 Comisia Europeană identifică posibilele încălcări ale legislației UE pe baza propriilor anchete sau în urma plângerilor formulate de cetățeni, întreprinderi și alte părți interesate. Comisia Europeană (CE) a declanşat deja procedura de infringement împotriva României în privinţa măsurii de limitare a autorizării antrepozitarilor fiscali doar la cei autorizaţi inclusă în OUG 54/2010 de modificare a codului fiscal. Pentru această încălcare a Constituţiei, dovedită, semnatarii OUG 54/2010, nu au răspuns în faţa legii şi nu au fost urmăriţi penal. Această încălcare a legii supreme a afectat industria viticolă.  Următorii se fac vinovaţi de încălcarea măsurilor de transpunere a dispozițiilor directivei cu consecinţa de infringement:

  • PRIM-MINISTRUL EMIL BOC, Ministrul finanțelor publice,
  • Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu, Ministrul administrației și internelor,
  • Vasile Blaga Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene,
  • Bogdan Mănoiu Ministrul justiției,
  • Cătălin Marian Predoiu

Prin O.U.G. nr. 87/2012 se armonizează legislaţia naţională în domeniul antrepozitelor fiscale pentru depozitarea produselor  accizabile cu prevederile europene în materie, noile reglementări intrând în vigoare de la 01.01.2013. Prin această măsură se asigură respectarea angajamentelor României în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi se evită posibilitatea deschiderii unei noi proceduri de infringement împotriva ţării noastre pentru aspectele menţionate mai sus. 

Aceste  prevederi  încalcă  principiul  liberei  circulaţii  a  mărfurilor,  instituit  de  Tratatul privind  funcţionarea  Uniunii  Europene,  prevederile  Directivei  2008/118/CE,  privind regimul general al accizelor şi de abrogare a Directivei 92/12/CEE. Măsurile  instituite  în  domeniul  antrepozitarii creează distorsiuni concurenţiale. 

Din punct de vedere al legislaţiei europene, prin OUG 54/2010 România se face vinovată de încălcarea măsurilor de transpunere a dispozițiilor directivei cu consecinţa de infringement de care se fac vinovaţi de abuz în serviciu PRIM-MINISTRUL EMIL BOC, Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu, Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Mănoiu Ministrul justiției, Cătălin Marian Predoiu. 

Mai mult, Ministrul Vlădescu a premeditat OUG 54/2010 şi proba cu martori, inclusiv dintre cei din MFP maziliţi, va arăta că Ministrul ŞTIA de infringment înainte de promulgarea actului, „dar avea nevoie de 6 luni pentru efectele nefaste ale OUG 54/2010,” chiar dacă următorii şi-au dat avizul negativ asupra modificărilor, drept pentru care au fost eliminaţi prin false acuze de ilegalitate, când de fapt probele indică încălcarea Constituţiei:

  1. Vizoli Mariana – director al Direcției de legislație în domeniul TVA din cadrul Ministerului Finanțelor Publice
  2. Lascu Cristian George – director al Direcției de politici și legislație în domeniile vamal și nefiscal din cadrul Ministerului Finanțelor Publice;
  3. Badea Ciprian-Sebastian – directorul general al Direcției generale juridice din cadrul Ministerului Finanțelor Publice;
  4. Bădescu Livia – director al Directiei de legislație în domeniul accizelor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice;
  5. Jarda Ana – director în cadrul Directiei generale management al domeniilor reglementate specific din cadrul Ministerului Finanțelor Publice
  6. Drăgan Cătălin – director al Direcției de legislație în domeniul accizelor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice

CSAT-ul din 2010, necompetent, introduce nelegal prin HCSAT 69/2010, evaziunea fiscală în elementele de siguranţă naţională ale Legii 51/1991. Este abuz în serviciu?

“În 28 iunie 2010 a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de preşedintele României, Traian Băsescu. La şedinţă au participat: Emil Boc, primul-ministru; Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelor; Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naţionale; Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe; Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor Publice; Adriean Videanu, ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; Cătălin Marian Predoiu, ministrul Justiţiei; George Cristian Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii; Mihai Răzvan Ungureanu, directorul Serviciului de Informaţii Externe; Iulian Fota, consilierul prezidenţial pentru Securitate Naţională; Anca Ilinoiu, consilier prezidenţial, şef al Departamentului Relaţii Internaţionale; general-locotenent Ion Oprişor, secretarul CSAT; Valeriu Turcan, purtătorul de cuvânt al Preşedintelui României.

Pentru discuţii cu privire la combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei şi a spălării banilor şi finanţării terorismului au fost prezenţi ca invitaţi: Laura Codruţa Kovesi – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Codruţ Olaru – procuror-şef, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Laura Oprean – procuror-şef adjunct la Direcţia Naţională Anticorupţie. (sursă http://www.puterea.ro/dezvaluiri/armaghedonul-csat-editat-de-csat-vinovatia-presedintelui-traian-basescu-77969.html)

CSAT-ul din 2010 a permis nelegal constituirea de grupuri de lucru operaţionale ce au dus la conducerea paralelă a Romaniei prin protocoale, ce conferă la nivelul SRI – PICCJ – ANAF puteri nelimitate.  Rezultatul imediat al HCSAT 69/2010 a fost OUG 54/2010 şi aparenţa de legalitate a Protocoalelor, care însă, conform Deciziei 35/2018 de la Curtea Militară de Apel Bucureşti, au fost criticate ca nelegale, pentru că “adaugă la lege” şi conţine dispoziţii contrare Constituţiei, cu consecinţa nulităţii absolute.

STATUL PARALEL manipulează LEGEA cu condiţii de derogare de la lege, de urgenţă sau de situaţie extraordinară.

OUG 54/2010 nu a respectat derogarea expresă de la Art 4 alin 1 Cod fiscal, nu a îndeplinit condiţiile de urgenţă sau de situaţie extraordinară, nu a fost adoptată de Camera Deputaţilor, ca şi cameră decizională, în regim de urgenţă şi s-a cerut anularea ei de către Guvernul Grindeanu – Problemă de drept fiscal cu finalitate indirectă de consituţionalitate, inclusiv de încălcare a procedurii parlamentare

Adevărul este că politicienilor le convine să modifice legea fără căpăstru şi SRI i-a manipulat să-i controleze, DNA aplicând şantajul, pentru că ştiu sigur că plângerii mele cu privire la acest aspect nu i s-a dat curs de DNA.  Curtea Constituţională este în eroare pentru că în domeniul fiscal Guvernul nu are calitatea de legiuitor delegat. Acest aspect nu a fost adresat corect la nivel naţional, atât politicul (Parlamentul şi Guvernul) cât şi Curtea Constituţională complăcându-se într-o conivenţă ce a permis ca mii de societăţi să fie devalizate printr-o legislaţie pătată de interese. Primul Ministru Grindeanu prin adresa 83/27.01.2017 şi MRP cu adresa nr 478/03.02.2017, au trimis către Parlament un tabel cu proiecte de lege în diferite stadii de aprobare la Senat şi Camera Deputaţilor, unde la poziţia 67 figurează OUG 54/2010 cu propunere de respingere din partea MFP.  OUG 54/2010 nu a fost niciodată aprobată de Parlament, dar a fost aplicată de 8 ani, pe baza unui abuz, neîndeplinind condiţia de urgenţă sau situaţie extraordinară, modificând Codul fiscal.

Pentru că avem un Parlament slab, fără profesionişti în domeniu, de la apariţia Legii 227/2015, până azi au fost 28 de modificări (6 OUG cu 7 legi de aprobare/respingere, 9 OUG fără legi de aprobare 5 legi şi 2 OG ), iar de la apriţia Legii 207/2015 au fost 10 modificări (1 OUG cu 1 lege de aprobare, 6 OUG fără lege de aprobare, 1 lege şi 1 OG), un adevărat masacru ce nu inspiră încredere, ce nu dă siguranţă investiţiilor, fiind de fapt greutatea ce trage economia românească în jos.

Detaliu la argument:

Modificări ale Legii 227/2005

  1. U.G. nr.41/2015, cu L. nr.112/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2015
  2. U.G. nr.50/2015, cu L. nr.358/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2015
  3. U.G. nr.57/2015
  4. U.G. nr.8/2016
  5. nr.57/2016
  6. U.G. nr.32/2016, cu L. nr.136/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016
  7. U -G. nr.46/2016, cu L. nr.26/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2016, L. nr.61/2017 pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2014
  8. U.G. nr.84/2016
  9. U.G. nr.3/2017, cu L. nr.177/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017
  10. nr.2/2017
  11. U.G. nr.9/2017
  12. nr.107/2017
  13. G. nr.4/2017
  14. G. nr.25/2017 cu L. nr.72/2018 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2017
  15. nr.196/2017
  16. nr.209/2017
  17. U.G. nr.79/2017
  18. U.G. nr.2/2018
  19. U.G. nr.3/2018
  20. U.G. nr.18/2018
  21. U.G. nr.25/2018

Modificări ale Legii 207/2015

  1. U.G. nr.50/2015
  2. U.G. nr.13/2016
  3. U.G. nr.84/2016 cu L. nr.82/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016
  4. U.G. nr.42/2017
  5. G. nr.30/2017
  6. U.G. nr.113/2017
  7. nr.30/2018
  8. U.G. nr.18/2018
  9. U.G. nr.25/2018

Decizia nr. 15 din 25 ianuarie 2000, Curtea a statuat că „posibilitatea Guvernului ca, în cazuri excepţionale, să poată adopta ordonanţe de urgenţă, în mod limitat, chiar în domeniul rezervat legii organice, nu poate echivala cu un drept discreţionar al Guvernului şi, cu atât mai mult, această abilitare constituţională nu poate justifica abuzul în emiterea ordonanţelor de urgenţă. Posibilitatea executivului de a guverna prin ordonanţe de urgenţă trebuie să fie, în fiecare caz, justificată de existenţa unor situaţii excepţionale, care impun adoptarea unor reglementări urgente”.

Sursa: Realitatea din Justitie