Pe lângă desființarea Secției Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, ministerul Justiției propune și drepturi suplimentare pe care le vor avea atât judecătorii și procurorii. Acţiunea penală faţă de un judecător sau procuror va putea fi declanşată doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general al României, iar trimiterea în judecată a magistraţilor va putea fi făcută doar după un aviz al CSM.
Proiectul de desființare a SIIJ prevede că toate competențele de până acum ale controversate secții vor fi preluate de celelalte structuri de parchet așa cum erau înainte de înființarea aceste secții speciale. Reprezentanții Ministerului Justiției susțin că proiectul de desființare aduce acum și câteva garanții pentru protejarea independenței magistraților față de erori judiciare sau abuzuri.
„De la data operaționalizării sale, Secția nu a avut rezultate deosebite, dimpotrivă, prin modul în care a acționat a pus sub semnul întrebării rolul acesteia în combaterea corupției (ex: căi de atac retrase în mod inexplicabil în cauze de mare corupție). De asemenea, sub aspect statistic menționăm că la data 17.01.2020 la nivelul Secției se aflau în curs de soluționare 3.750 de dosare, din care 3.652 de dosare cu urmărire penală desfășurată in rem”, se arată în cuprinsul documentului de desființare.
De asemenea, în proiectul de desființare a Secției Speciale se arată că În urma centralizării punctelor de vedere ale instanțelor și parchetelor, a rezultat faptul că 85,47% din procurorii respondenți și 72,22% din judecătorii respondenți au opinat în sensul desființării instituției.
Ce se întâmplă cu dosarele?
Potrivit proiectului, anchetele în desfășurare aflate pe rolul secției dar și dosarele soluționate, aflate în arhiva Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, parchetelor competente, se arată în proiect.
Toate măsurile dispuse în dosarele în instrumentare la nivelul SIIJ vor rămâne neschimbate la lata la care legea propusă de Ministerul Justiției ar intra în vigoare.
Adina Florea se întoarce la Parchetul din Constanța
Proiectul inițiat de Ministerul Justiției prevede că posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției rămân în schema Parchetului General, fiind redistribuite în cadrul celorlalte secții ori în cadrul altor parchete, în funcție de necesități.
Procurorii, inclusiv procurorul șef adjunct, revin la parchetele de unde provin. De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii îşi redobândesc gradul profesional de execuție şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior.
Personalului detașat pe celelalte categorii de posturi din cadrul Secției îi încetează detașarea începând cu data desființării acesteia și astfel se întorc la structurile din care au fost detașați.
În structura de personal a Secției sunt prevăzute 41 de posturi în care 32 ocupate (7 procurori, 14 ofițeri de poliție judiciară, detașați, 8 grefieri detașați, 1 șofer detașat).
Decizii controversate ale Secției Speciale
Una dintre cele mai interesante schimbări de strategii juridice abordată de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost cea din dosarul retrocedărilor de păduri în care principalul inculpat este fosta „eminență cenușie” a PSD, Viorel Hrebenciuc.
În acest caz procurorul de ședință desemnat de SIIJ a anunțat retragerea apelului. Astfel procesul a continuat doar prin judecarea căii de atac inițiate de Viorel Hrebenciuc, ceea ce înseamnă că pedeapsa maximă pe care o poate primi fostul lider social democrat este de doi ani de închisoare cu suspendare cât a fost dispus inițial de completul de fond. În plus, fostul ministru al Justiției, Tudor Chiuariu, inculpat de asemenea în acest dosar va rămâne achitat definitiv.
