Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) solicită Parlamentului și Guvernului să modifice Codul Penal, în cazul încălcării măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase. Potrivit solicitării, pedepsele ar urma să crească semnificativ și să ajungă până la 15 ani de închisoare, în cazul în care o persoană care nu respectă izolarea sau carantina infectează o altă persoană, iar aceasta din urmă moare.
Potrivit propunerii AMASP, articolul 352 din Codul Penal ar trebui modificat pentru a impune următoarele pedepse:
(1) Nerespectarea de către o persoană suspectată de infectarea cu o boală infectocontagioasă a măsurilor de izolare la domiciliu sau carantină instituționalizată precum și a altor măsuri privitoare la prevenirea sau combaterea acestor tipuri de boli, se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
(2) Nerespectarea de către o persoană confirmată medical ca fiind infectată cu o boală infectocontagioasă, a măsurilor de izolare la domiciliu sau carantină instituționalizată precum și a altor măsuri privitoare la prevenirea sau combaterea acestor tipuri de boli se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au condus la infectarea unei alte persoane, fapta se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(4) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au condus la infectarea mai multor persoane, fapta se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani.
(5) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au avut ca urmare decesul unei persoane, fapta se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 15 ani.
Pedepse pentru infectarea intenționată
Dacă cineva ar infecta cu intenție o altă persoană ar primi până la 10 ani de închisoare, dacă propunerea va fi luată în seamă de autorități.
(6) Transmiterea, cu intenție, a unei boli infectocontagioase se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani. Dacă în urma infectării se produce vreuna dintre urmările de la art 194 C. pen. sau decesul persoanei se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.
(7) Omisiunea de a divulga cadrelor medicale sau altor autorități competente în prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase a unor informații esențiale cu privire la posibilitatea de a fi intrat în contact cu o persoană suspectă sau confirmată ca fiind infectată cu o boală infectocontagioasă, respectiv informații privitoare la eventuale deplasări în zone aflate sub risc de astfel de epidemii, se sancționează cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
(8) Dacă faptele săvârșite în condițiile prevăzute de alin (3) și (4) au condus la infectarea personalului medical sau autorităților angajate în prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase, ori au determinat reducerea în mod substanțial a capacității de funcționare a unui spital sau a oricărei alte instituții publice, limitele de pedeapsă se majorează cu jumătate
(9) Faptele săvârșite în condițiile prevăzute de alin (7) dacă au condus la infectarea personalului medical sau autorităților angajate în prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase, ori au determinat reducerea în mod substanțial a capacității de funcționare a unui spital sau a oricărei alte instituții publice, se sancționează cu închisoarea de la 3 la 10 ani
(10) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au fost săvârșite prin folosirea unui mijloc de transport în comun terestru, aerian sau naval limitele de pedeapsă se majorează cu o treime
(11) Dacă faptele prevăzute la alin. (3) și (4) au fost săvârșite din culpă, limitele de pedeapsă se reduc cu jumătate.
(12) Tentativa la infracțiunea prevăzută în alin. (6) se pedepsește.
(13) Prin persoană suspectată de infectarea cu o boală infectocontagioasă se înțelege persoana față de care se derulează investigații medicale pentru confirmarea infectării cu o boală infectocontagioasă, persoana care a fost depistată în cursul unei anchete epidemiologice și despre care se știe că a avut contact apropiat cu o persoană confirmată medical ca fiind infectată cu o boală infectocontagioasă sau persoana care a intrat pe teritoriul României dintr-o zonă declarată zonă cu risc epidemiologic și despre care se presupune că a avut contact cu persoane confirmate medical ca fiind infectate cu o boală infectocontagioasă, precum și membrii de familie ai acestor categorii de persoane.
Pedepsele actuale
”Articolul 352 C. pen. sancționează cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă „nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli”, respectiv cu o lună la 6 luni sau amendă aceeași faptă dacă aceasta este săvârșită din culpă. De asemenea, conform art. 34 lit. m) din HG 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice este sancționată cu amendă contravențională în cuantum cuprins între 5000 și 10000 lei nerespectarea de către persoane fizice, suspecți și convalescenți de boli transmisibile, contacți și purtători sănătoși de germeni patogeni, precum și de către persoane juridice a măsurilor prevăzute de normele în vigoare, în scopul prevenirii și combaterii bolilor transmisibile”, arată AMASP.
Argumentele procurorilor
Procurorii susțin că actuala reglementare nu permite pedepsirea tuturor celor care dau peste cap eforturile autorităților de a limita răspândirea virusului.
”Necesitatea acestei modificări în contextul pandemiei SARS-CoV-2 (COVID-19) este justificată, pe de o parte, de faptul că în actuala reglementare rămân în afara sferei răspunderii penale orice fapte cu privire la care, deși zădărnicesc eforturile statului de combatere a pandemiei, nu se poate stabili dincolo de orice dubiu rezonabil că au condus în mod direct la infectarea unei alte persoane determinate, spre exemplu angrenarea cadrelor medicale în ample investigații epidemiologice, creșterea riscului de infectare a unor grupuri sociale, risipirea resurselor medicale care duce la diminuarea timpului și capacității de răspuns în cazuri grave, crearea unei stări de panică și frică la nivelul comunității, crearea unei stări de pericol concrete pentru sănătatea publică”, potrivit AMASP.
