Patru asociații ale magistraților, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), Asociatia Procurorilor din Romania (APR) si Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) cer Comisiei Europene și experților MCV trimiși în România să refacă raportul realizat în 2019 despre starea justiției din România.
Reprezentanții asociațiilor anunță că s-au intalnit cu expertii Comisiei Europene aflati în misiune în România în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), pentru a le prezenta punctul de vedere pe care îl au asociațiile profesionale ale magistratilor cu privire la situatia din justitie, la modul in care a fost reflectata in rapoartele MCV si la necesitatea ca rapoartele sa tina seama riguros si nepartinitor de realitatile sistemului judiciar din Romania.
„Pentru indeplinirea obiectivelor MCV, este esential ca rapoartele Comisiei Europene sa porneasca de la o situatie legala si factuala corecta si completa, in caz contrar recomandarile emise de expertii europeni fiind nu doar grav viciate, ci si avand potentialul de a denatura scopul mecanismului, care trebuie sa fie acela de a consolida si apara independenta justitiei. Or, astfel cum au aratat cele patru asociatii profesionale, ultimele rapoarte MCV contin erori factuale grave, avand un caracter vadit subiectiv, atat prin modul distorsionat de raportare a unor stari de fapt, cat si prin omiterea unor probleme grave ale justitiei din Romania, a caror existenta a fost dovedita si nu mai poate fi ignorata”, se arată într-un comunicat semnat de cele patru organizații profesionale.
AMR, prin judecator Andreea Ciuca, a subliniat ca MCV priveste in mod direct sistemul judiciar, recomandarile trebuind sa aiba ca scop consolidarea independentei justitiei. Magistratii nu pot neglija existenta, in rapoartele MCV, in mod repetat, a unor afirmatii eronate, nereale, in fapt si in drept, pe care s-au cladit unele dintre recomandari. Semnalarea acestor erori/nerealitati nu inseamna negarea importantei MCV pentru Statul Roman, in calitate de membru UE, ci, dimpotriva, subliniaza necesitatea ca magistratii, sistemul de justitie, institutiile si cetatenii sa beneficieze de recomandari caracterizate prin acuratete, exactitate, rigurozitate. In ultimii ani, AMR a aratat public si argumentat faptul ca modalitatea de culegere a datelor pentru intocmirea rapoartelor MCV a permis strecurarea unor nerealitati/afirmatii trunchiate care nu pot face decat deservicii independentei justitiei pentru ca nu reflecta situatia-premisa in mod corect.
AMR a evidentiat si ca obiectivele initiale ale MCV au fost modificate, acestea ajungand, in final, sa fie reduse la lupta anticoruptie, si aceasta vazuta subiectiv, doar prin prisma cantitativa a trimiterilor in judecata, ignorandu-se respectarea drepturilor celor acuzati si solutiile definitive de achitare, pronuntate de instante. Acest lucru a fost punctat si in Memorandumul privind Justitia. Desi acest document programatic a fost adoptat de peste 80% din adunarile generale ale judecatorilor, in septembrie 2016, nu s-a facut nici o referire la el in rapoartele MCV, mai arată organizațiile în cominicat.
Rapoartele MCV au privit, in mod aproape exclusiv, progresele din domeniul justitiei prin prisma luptei impotriva coruptiei si a actiunilor preventive in materie de coruptie, lasand impresia gresita ca acestor obiective – carora nu li se poate nega importanta pentru societate – li s-ar subsuma intreaga sau cea mai mare parte a activitatii sistemului de justitie. In plus, locul si rolul instantelor de judecata a fost aproape complet neglijat. Atunci cand s-au referit la combaterea coruptiei la nivel inalt, rapoartele MCV au avut in vedere DNA si, sporadic, ICCJ (in aceasta ordine!), cu accent pe “independenta sau eficacitatea DNA”. Curtile de apel au fost amintite pasager, cu trimitere la combaterea coruptiei la nivel inalt, iar cand s-a vorbit despre combaterea coruptiei la toate nivelurile, rapoartele au ignorat, fara justificare, celelalte instante de judecata. Excluderea referirilor la activitatea majoritatii instantelor, esentiale in infaptuirea progreselor justitiei din ultimii ani, dovedeste o intelegere deformata a fenomenului judiciar romanesc. In aceste conditii, referirile, rare si tangentiale, in unele dintre rapoartele MCV, la “volumul de munca excesiv al instantelor”, care continua sa “greveze asupra consecventei hotararilor judecatoresti”, abordarea itineranta, urmata de abandonarea problemelor infrastructurii instantelor (deosebit de grave in unele cazuri), nu sunt de natura ca contureze o imagine clara si obiectiva a realitatilor sistemului de justitie si nici sa contribuie la rezolvarea problemelor din sistem.
AJADO, reprezentata de judecator Florica Roman, a adresat o serie de intrebari expertilor Comisiei Europene, atragand atentia acestora asupra unor omisiuni inadmisibile din cadrul rapoartelor MCV. Aceasta a reamintit declaratia deosebit de grava facuta de fostul presedinte CCR, Augustin Zegrean, care a spus ca “a doua sau a treia zi dupa ce a fost chemat la DNA domnul Grebla, am facut singura conferinta de presa din viata mea de judecator la CCR si am spus ce se intampla. Am spus inclusiv ca suntem amenintati de SRI. Seara, la dumneavoastra la post s-a spus: ‘Ce vrea Zegrean, sa-l aparam noi?’ Tot in zilele acelea a fost la noi la Curte o delegatie a MCV. Un judecator de la Curte le-a spus: ‘Mie imi este frica sa mai fiu judecator la Curte.’ S-a notat si notat a ramas.”
De asemenea, presedintele AJADO a mentionat inregistrarea convorbirii procurorilor din cadrul DNA Oradea, devenita publica si necontestata de acestia, cand complotau cum sa faca dosare judecatorilor pentru a le induce acestora o stare de frica, aratand ca aceste amenintari s-au si materializat in dosare penale in care judecatori au fost anchetati pentru solutiile pronuntate. Presedintele AJADO a intrebat expertii MCV daca au avut vreo discutie cu judecatorii, pentru a vedea opinia acestora, fata de aceste fapte notorii, de o gravitate fara precedent. Totodata, presedintele AJADO a aratat ca abuzurile din anchetele penale asupra judecatorilor si procurorilor, facute publice, au fost ignorate, in mod inexplicabil, de rapoartele MCV, iar presedintele AMR a punctat ca situatia este cu atat mai grava cu cat, la data intocmirii ultimului raport MCV, exista raportul Inspectiei Judiciare care proba aceste abuzuri – act care ulterior a fost adoptat prin hotarare a Plenului CSM. Singura referire din raportul MCV la aceste abuzuri a fost ca “au fost puternic contestate de Ministerul Public si de DNA”, afirmatie neinsotita de nicio explicatie, de niciun detaliu, de nicio fundamentare.
APR a adus la cunostinta expertilor MCV imprejurarea ca pentru prima data asociatia a fost invitata la astfel de discutii; a prezentat punctual (asa cum a sustinut in mod public de-a lungul timpului) necesitatea existentei SIIJ, fie in forma de organizare actuala, fie prin reorganizarea acesteia si nicidecum desfiintarea ei; a mentionat motivele pentru care aceasta structura a fost infiintata si erorile factuale continute in Rapoartele MCV cu referire la aceasta chestiune, precum si la activitatea SIIJ (spre exemplu, eroarea retinuta in Raportul MCV privind redeschiderea urmaririi penale in anumite cauze). Totodata, a prezentat expertilor date retinute in Hotararea Plenului CSM nr. 225/15.10.2019, cu referire la Raportul Inspectiei Judiciare privind respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea autoritatii judecatoresti in cauzele de competenta DNA vizand magistrati sau in legatura cu acestea.
Avand in vedere aspectul negativ retinut in Raportul MCV privind “retragerea nemotivata de catre SIIJ a 2 recursuri promovate de DNA in cauze solutionate de aceasta din urma structura”, Asociatia Procurorilor din Romania (APR) a argumentat expertilor MCV ca aceste doua demersuri ale SIIJ au avut la baza o analiza temeinica si punctuala a solutiilor primei instante in raport de probele aflate la dosarul de urmarire penala, precum si cele efectuate in cercetarea judecatoreasca, cat si imprejurari ulterioare de natura a face necesara retragerea cailor de atac (spre exemplu, imprejurarea ca, fata de procurorul care a formulat trimiterea in judecata pentru mai multi inculpati din cauzele amintite, a fost dispusa masura controlului preventiv pentru savarsirea mai multor infractiuni contra infaptuirii justitiei).
APR a punctat si faptul ca existenta unei sectii pentru investigarea magistratilor nu este o noutate, o actiune unica, o asemenea structura existand de multi ani la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In plus, SIIJ este prevazuta in Legea de organizare judiciara, la fel ca DIICOT si DNA, iar, mai mult, recrutarea si numirea procurorilor la SIIJ beneficiaza de garantiile date de competenta Plenului CSM in aceasta materie.
UNJR, prin judecator Dana Girbovan, a aratat ca aceasta intalnire este prima din ultimii ani avuta de aceste asociatii cu reprezentantii MCV, adica prima la care aceste asociatii profesionale au fost invitate, in ultimii ani, motiv pentru care a predat expertilor un material scris, de 225 de pagini, continand unele dintre documente celor patru asociatii profesionale, din 2016 pana in prezent, in care se regasesc, punctual, analize tehnice, clar argumentate, ale problemelor din justitie, dar si ale erorilor cuprinse in diverse rapoarte, inclusiv ale MCV. S-a insistat asupra documentelor privind imixtiunea nelegala a serviciilor secrete in actul de justitie si asupra raportului Inspectiei Judiciare care contine probe ale abuzurilor in anchetele desfasurate impotriva magistratilor, cu mentionarea numarului mare al judecatorilor instantei supreme si ai altor instante, impotriva carora au fost deschise anchete penale, aceste probe fiind confirmate prin Hotararea Plenului CSM nr. 225/2019, care a aprobat raportul IJ. Argumentele si cifrele din raportul Inspectiei Judiciare sunt graitoare, a punctat presedintele UNJR.
„Solicitarea finala a celor patru asociatii profesionale a fost ca raportul MCV din anul 2019 sa fie refacut, atat pentru a corecta erorile vadite din el, cat si pentru a reliefa corect si complet starea de fapt. Fara acest demers strict necesar, nu se va putea vorbi despre rapoarte si recomandari viitoare in acord cu scopul MCV, continuarea unei prezentari/analize cu evidente accente nereale, de un formalism inutil, nefacand decat sa contribuie la agravarea problemelor din justitie, si nu la rezolvarea acestora”, mai transmit cele patru organizații în urma întâlnirii cu experții MCV.
