Procurorii olandezi cred că artefactele din tezaurul dacic furat din muzeul din Drets nu au fost topite și că suspecții le mai dețin. În rechizitoriul prezentat instanței nu se menționează nimic despre un client român care ar fi intenționat să cumpere tezaurul, așa cum a speculat presa olandeză.
Instanța din Assen va decide, în data de 30 iulie, dacă suspecții arestați de poliția olandeză în cazul jafului din muzeul de istorie din localitatea Drents vor rămâne după gratii.
Poliția a arestat trei suspecți acuzați de comiterea jafului de la Muzeul Drents în data de 25 ianuarie 2025. Pe scurt, potrivit rechizitoriul Parchetului abilitat din Olanda, citat de adevarul.ro, li se aduce următoarea învinuire: „Provocarea unei explozii cu o bombă artizanală de mare putere la o ușă de acces a muzeului, prin care s-a obținut accesul în muzeu și care a generat un pericol semnificativ pentru bunurile materiale din muzeu; Deteriorarea și distrugerea Muzeului Drents cu bomba menționată; Furtul, prin efracție, a unor comori dacice: un coif de aur și trei brățări de aur.”
Procurorii descriu modul în care au reacționat autoritățile după comiterea jafului: „Imediat după comiterea infracțiunii, poliția și parchetul au început o investigație amplă, care a produs rapid foarte multe informații. Ancheta este încă în desfășurare și va mai dura ceva timp. Până în prezent, au fost arestați șapte suspecți, dintre care trei se află încă în arest preventiv.”
În cadrul anchetei, autoritățile olandeze colaborează strâns cu cele române printr-o echipă comună de anchetă – se mai arată în document.
„Scopurile principale ale anchetei sunt recuperarea intactă a comorilor de artă și identificarea și tragerea la răspundere a celor responsabili. În ceea ce privește acest al doilea scop, putem deja afirma cu certitudine că cele trei persoane care s-au aflat în muzeu în timpul jafului au fost arestate – sunt principalii suspecți: trei bărbați de 20, 35 și 36 de ani din Heerhugowaard. Există un volum copleșitor de probe împotriva lor”, mai spun procurorii.
„Este evident că primul obiectiv – recuperarea obiectelor de artă – nu a fost încă atins. Din cercetări reiese că suspecții principali dețin informații despre locul unde se află comorile sau ce s-a întâmplat cu ele” – spun procurorii.
Aceștia descriu că au fost utilizate numeroase metode speciale de investigare: interceptări, filaje, înregistrarea comunicațiilor confidențiale și o operațiune sub acoperire. De asemenea, au fost făcute apeluri publice, care au dus la informații valoroase ce nu ar fi putut fi obținute altfel.
Justificarea utilizării acestor mijloace va fi discutată în ședința de fond. Unele rezultate se regăsesc deja în procesul-verbal întocmit cu ocazia acestei ședințe pro forma. Înțelegem că la procesul pe fond vor exista discuții privind legalitatea unora dintre aceste măsuri, inclusiv publicarea fotografiilor și numelor a doi suspecți și interogatoriul urgent de siguranță. De asemenea, se va discuta despre operațiunea secretă legată de suspectul de 20 de ani. În opinia Parchetului, toate garanțiile legale au fost respectate, iar măsurile sunt justificate de impactul infracțiunii și de tăcerea persistentă a suspecților principali”, se arată în rechizitoriu.
Sursa: Realitatea din Justitie
