Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Marius Voineag, avertizează că instabilitatea legislativă rămâne cea mai serioasă amenințare la adresa eficienței procurorilor anticorupție, iar lipsa unei reacții prompte a Parlamentului după deciziile Curții Constituționale a dus la prescrierea a sute de dosare de corupție.
Declarațiile au fost făcute joi, în cadrul prezentării bilanțului de activitate pentru ultimii trei ani, la finalul mandatului său în fruntea instituției.
Voineag nu mai candidează pentru un nou mandat la șefia DNA: „Lipsa unei reacții prompte a Legislativului a condus la situația în care sute de dosare s-au prescris”
Voineag a anunțat că nu va mai candida pentru un nou mandat, dar a subliniat importanța consolidării DNA ca instituție-cheie în lupta împotriva corupției.
„Ar fi lipsit de onestitate să prezentăm doar succesele, fără să vorbim despre obstacolele sistemice cu care ne-am confruntat. Instabilitatea legislativă continuă să fie cea mai serioasă amenințare la adresa eficacității muncii noastre.
Lipsa unei reacții prompte a Legislativului în urma deciziilor Curții Constituționale a condus la situația în care sute de dosare s-au prescris, iar în 2025 instanțele au dispus încetarea procesului penal inclusiv pe motiv de prescripție în 64 de cauze. Fiecare astfel de dosar înseamnă muncă pierdută și încredere erodată.
Tot în registrul sincerității, cooperarea cu instituțiile de control ale statului rămâne sub așteptări. Sesizările sunt puține, sprijinul operațional este limitat, iar aceasta reduce capacitatea DNA de a interveni preventiv.
Combaterea corupției la nivel sistemic are nevoie nu doar de resurse proprii, ci și de un ecosistem instituțional care funcționează în mod solidar. Cetățenii au nevoie de un efort conjugat al statului de a diminua acest flagel, nu doar de cazuri judiciare spectaculoase”, a declarat Voineag.
„Politizarea continuă a justiției riscă să o aducă la același nivel redus de încredere cu alte instituții politice”
Potrivit acestuia, cooperarea cu alte instituții ale statului a fost „sub așteptări”, aceasta fiind „un moment de sinceritate” în evaluarea mandatului său. Totodată, Voineag a criticat „excesiva politizare și partizanare a dezbaterilor publice pe tema justiției”, care, în opinia sa, afectează încrederea publicului în actul de justiție.
„Nu pot să nu remarc și faptul că dezbaterea publică pe tema justiției este excesiv politizată și partizană. Se discută mult despre subiecte simbolice și conflictuale, în timp ce întrebarea fundamentală – cum funcționează justiția ca serviciu public, cât de organizată este și câtă încredere inspiră cetățenilor – rămâne marginală.
În situația în care încrederea în instituții este deja scăzută, politizarea continuă a justiției riscă să o aducă la același nivel redus de încredere cu alte instituții politice. Problemele din justiție pot fi rezolvate numai prin asumarea lor directă și prin soluții bine fundamentate, discutate atât în cadrul sistemului judiciar, cât și cu societatea”, a arătat Marius Voineag.
Bilanțul șefului DNA la final de mandat
În bilanțul prezentat, șeful DNA a evidențiat că cea mai importantă realizare din mandatul său a fost consolidarea echipei instituției: doar în anul 2025 au fost recrutați și integrați 18 procurori și 41 de ofițeri de poliție judiciară, iar în total, pe durata celor trei ani, aproximativ 100 de procurori și 144 de ofițeri s-au alăturat DNA.
„Rezultatele sunt publice și cuantificabile: rata achitărilor a coborât de la aproximativ 27% la momentul preluării mandatului la 9,59% în 2025; rata restituirilor a scăzut de la 6,42% la 1,63%; valoarea bunurilor indisponibilizate a crescut substanțial an de an; am recrutat și format masiv (464 persoane versus 185 persoane în mandatul precedent 2020 – 2023); am contribuit decisiv la obținerea avizului OCDE; am implementat un sistem de management anti-mită certificat ISO;
am finalizat proiecte europene în valoare de milioane de euro și am primit evaluări pozitive de la Comisia Europeană, GRECO și Grupul de lucru OCDE. Fiecare dintre aceste rezultate era un indicator explicit în dreptul obiectivelor din proiectul de management depus la începutul mandatului.
Am obținut, în premieră, prin modificarea OUG 43/2002, un fond special pentru cheltuieli operative, în cuantum de trei milioane lei, complementar fondului de flagrant deja existent la nivelul instituției și cu caracter de noutate pentru parchetele specializate”, a explicat Voineag.
„Am soluționat 1.592 de cauze. 792 de persoane au fost trimise în judecată, adică cu 16% mai mult decât în 2024”
Activitatea operativă a Direcției a inclus, doar în 2025, înregistrarea a 2.599 de dosare noi dintr-un total de 5.556, asigurarea a 9.463 de prezențe în instanță și analizarea a 1.993 de hotărâri în vederea atacării lor. Procurorii DNA au obținut admiterea a 54 de apeluri și 46 de contestații.
„Am soluționat 1.592 de cauze, am întocmit 114 rechizitorii și am semnat 253 de acorduri de recunoaștere a vinovăției. 792 de persoane au fost trimise în judecată, adică cu 16% mai mult decât în 2024. Dintre acestea, 247 ocupau funcții de conducere, control sau demnitate publică. Dincolo de cifre, ceea ce contează este ținta investigativă.
Am vizat corupția la nivel înalt – demnitari, miniștri, secretari de stat, președinți de consiliu județean, înalți funcționari publici – și am pătruns în zone unde anterior intervenția era considerată imposibilă, inclusiv în infrastructuri critice ale statului.
Am preluat și domeniul marii evaziuni fiscale, unde am construit dosare cu prejudicii de zeci de milioane de lei, aplicând sechestre pe bunuri concret individualizate pentru a facilita recuperarea în caz de condamnare\”, a precizat șeful DNA.
„Indicatorii de calitate sunt însă cei care spun povestea reală. Procentul achitărilor definitive a coborât la 9,59% raportat la cauze, față de 21,52% în anul anterior. Dosarele restituite definitiv s-au redus la doar 1,63% din totalul trimiterilor în judecată, față de 6,42% în 2024.
Infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale a fost dispusă în doar 22 de cauze, adică 1,38% din totalul dosarelor soluționate. Aceste cifre nu sunt accidentale. Ele reflectă o filosofie de lucru pe care am impus-o în acești ani: dosare solide, probatoriu robust, acuzații care rezistă testului critic al instanțelor. Nu am căutat titluri de ziar, ci verdicte de condamnare.
Recuperarea banilor obținuți prin corupție a fost, de la început, una dintre prioritățile definitorii ale mandatului meu. În 2025, am indisponibilizat efectiv bunuri în valoare de aproape 254 milioane de lei, iar soldul total la sfârșitul anului depășea 320 de milioane de lei – o sumă care întrece bugetul anual al instituției”, a subliniat Marius Voineag.
Bugetul Direcției pentru 2025 a fost de 291,6 milioane lei, din care 4,2 milioane lei au provenit din fonduri externe nerambursabile. Execuția bugetară a fost de 98,73%, cu 283 de milioane lei cheltuiți din 286,6 milioane lei credite bugetare deschise.
Sursa: Realitatea din Justitie


























