Caz revoltător în Justiție. O judecătoare de la Tribunalul București a fost trimisă în judecată după ce ar fi amânat să redacteze peste 800 de motivări în ultimii 10 ani. Gestul magistratului a favorizat patru infractori condamnați pentru tentativă de omor. De altfel, unul dintre ei a continuat să își amenințe victima după ce s-a văzut liber.
Judecătoarea a fost cercetată disciplinar de șapte ori în ultimii 15 ani, fiind sancționată de două ori cu excluderea din magistratură, potrivit unui răspuns comunicat presei de către Inspecția Judiciară. De fiecare dată, Înalta Curte de Casație și Justiție a înlocuit sancțiunile cu altele mai blânde.
Procurorii Parchetului General susțin că judecătoarea nu a redactat motivarea unei hotărâri pe care a pronunțat-o pe 1 septembrie 2020 prin care patru recidiviști au fost condamnați la pedepse cuprinse între 5 și 12 ani de închisoare pentru tentativă la omor. Termenul maxim pentru motivarea unei hotărâri este de 30 de zile, potrivit Codului de Procedură Penală.
În timpul procesului, aceștia s-au aflat sub măsura arestării preventive, a arestului la domiciliu și ulterior a controlului judiciar până la data de 17.01.2020, ulterior fiind lăsați liberi.
Prin nemotivarea hotărârii, judecătoarea Cipariu a ținut blocat dosarul la instanța de fond timp de 5 ani, în condițiile în care inculpații exercitaseră căi de atac. În tot acest timp, unul dintre inculpați a comis mai multe infracțiuni de furt, fiind condamnat în două cauze penale, au precizat oficialii Parchetului General.
„După cum reiese din rechizitoriu, faptele inculpatei, care ar fi omis cu rea-credință redactarea hotărârii, deși a fost sancționată disciplinar pentru săvârșirea abaterii disciplinare de „neredactarea hotărârilor judecătorești, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege”, prevăzută în Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, ar fi afectat grav dreptul a două persoane vătămate la soluţionarea cauzei cu celeritate şi într-un termen rezonabil, drept prevăzut art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului, art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și art. 20 din Constituția României”, se mai arată în comunicatul Parchetului General.
