Pentru milioane, zeci de milioane sau chiar sute de milioane de euro furați, șmecherii își asumă riscul de a face câțiva ani de pușcărie. Pentru că știu că, atunci când ies, banii strânși la saltea, ascunși în investiții sau prin offshore-uri, le vor asigura un trai de lux. Mai mult, vor avea asigurată și liniștea. O dată ce pedeapsa a fost executată, banii nu mai sunt căutați de nimeni.
Așa numiții „milionari de carton” spun cu ironie că închisoarea este „cea mai legală formă de a spăla averi”. Deși codul penal arată clar că una dintre condițiile obligatorii pentru eliberarea condiționată este achitarea integrală a prejudiciului, mulți au fost lăsați în libertate fie în timp ce justiția întorcea privirea, fie prin celebrul recurs compensatoriu, fără să returneze nici măcar un leu.
Actualul procuror-șef al DNA, Crin Bologa, a explicat în cadrul unei conferințe pe tema recuperării prejudiciilor cum ajung băieții deștepți să dea ani la schimb pentru bani.
AVERI MAI MARI DECÂT BUGETUL DNA
„Inculpaţii din dosarele Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt, în general, persoane instruite, bine relaţionate, cu acces la expertiză şi care au mijloace complexe prin care ascund produsul infracţiunii, iar noi trebuie să ţinem pasul cu aceştia. Unele dintre persoanele investigate de noi dispun de sume mai mari decât bugetul Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, a declarat Crin Bologa.
Un miliard de euro trebuia să fie restituit la buget, în 2018, suma reprezentând recupererea prejudiciului adus statului de condamnații din perioada 2013-2017.
Cu un miliard de euro se putea construi și echipa complet un spital, de exemplu.
Nici în anul ce a urmat românii nu și-au văzut banul public înapoi.
În 2018, bugetul țării trebuia să fie mai bogat cu 420 de milioane de euro, susțin cei de la declic.ro, din recuperarea prejudiciilor, însă procentul de 10% recuperare s-a păstrat.
2019 ne-a arătat că se poate, însă, și mai rău. Potrivit datelor din presa națională, în primele 6 luni, statul român reușise să își ia înapoi doar 1,33% din banii furați. Anul a fost încheiat cu recuperarea a 27 de milioane de euro dintr-un prejudiciu total de 115 milioane de euro.
Pentru a înțelege unde este fractura prin care șmecherii ajung să-și păstreze averile făcute ilegal, trebuie explicat procesul:
URMĂRIREA BANULUI
1 – JUDECĂTORII CONDAMNĂ ȘI PUN SECHESTRU PE AVERE
2 – MINISTERUL JUSTIȚIEI SESIZEAZĂ AGENȚIA NAȚIONALĂ A BUNURILOR INDISPONIBILIZATE (ANABI)
3 – ANABI CENTRALIZEAZĂ INFORMAȚIILE CĂTRE ANAF
4 – ANAF ÎNCEPE EXECUTAREA SILITĂ
Inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală sunt cei care trebuie să recupereze valizele cu bani sau să valorifice bunurile confiscate.
ANABI, care a fost și ea acuzată de prea multă indulgență în recuperarea banului public, arată cu degetul spre ANAF. ANAF se scuză spunând că nu reușește să identifice bunurile care trebuie valorificate.
Directorul ANABI Cornel Călinescu a avut un dialog uluitor cu un reprezentant al ANAF pe această temă în cadrul unei dezbateri publice.
Încercând să obțină răspuns la întrebarea „de ce rata acestor încasări nu este mai mare?”, reprezentantul ANAF a răspuns cu grimase.
Pentru că inspectorii antifraudă nu au avut niciodată în ultimul deceniu succes în a readuce banul furat înapoi statului, președintele Iohannis a promulgat legea „bani pentru ani”, care îi scapă de închisoare pe evazoniștii care plătesc prejudiciul, iar dacă mai adaugă 20% la baza de calcul scapă cu totul nepedepsiți. Efectele benefice ale acestei legi întârzie să apară, spun surse.
E bine de știut că tot buzunarul contribuabililor suportă dobânzile înregistrate la sumele de bani poprite, dacă dosarul este clasat sau se finalizează în achitare. De asemenea, tot din bugetul de stat se plătește întreținerea bunurilor precum case, mașini și bijuterii, dar și paza lor.
800 de dosare au fost clasate după decizia CCR privind dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu, iar prejudiciul pierdut de statul român s-a ridicat la 426 de milioane de euro.
Procurorul-șef al DNA Crin Bologa s-a arătat dezamăgit de deznodământ, iar preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, l-a admonestat imediat transmițându-i că treaba procurorilor anticorupție este să aplice deciziile CCR, nu să le comenteze.
În topul celor mai mari prejudicii pe care statul nu a reușit să le recupereze se numără dosarul fostului primar Radu Mazăre, cu un prejudiciu de 114 milioane de euro și cel al omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, cu 115 milioane de euro.
Sursa: Realitatea din Justitie
