Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat vineri la afirmațiile premierului Ilie Bolojan, care susținuse că noua lege privind pensiile magistraților ar fi legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Contrar celor afirmate în mod nereal de premierul României, în sensul că ‘rezolvarea pensiilor magistraților’ ar constitui un jalon de care depinde ‘o sumă de peste 200 de milioane de euro’ din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Consiliul Superior al Magistraturii face următoarele precizări: Prin Legea 282/2023 a fost modificat substanțial regimul pensionării magistraților (sub aspectul condițiilor de pensionare, al modului de calcul al pensiei, al etapizării etc.), toate aceste elemente, prevăzute de noua lege, fiind luate în considerare de Comisia Europeană pentru a evalua pozitiv obiectivul 215 ca fiind îndeplinit în evaluarea sa preliminară pozitivă din 15 octombrie 2024”, a transmis CSM.
Consiliul a amintit că aceeași lege a schimbat regimul impozitării pensiilor, dar aceste prevederi au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale 724/2024. Astfel, doar partea privind impozitarea pensiilor a rămas neîndeplinită din jalonul 215, nu și cea legată de pensionarea magistraților.
„În consecință, Comisia Europeană a constatat că, în privința impozitării pensiilor, nu mai este îndeplinit jalonul 215 (…). Așadar, celelalte aspecte care privesc regimul de pensionare a magistraților (…) nu au constituit obiectul vreunei critici din partea Comisiei, rămânând astfel consolidate”, a subliniat CSM.
Instituția a mai precizat că legea adoptată recent de Guvern „nu are nicio legătură” cu cerința Comisiei Europene din martie 2025. „Contrar afirmațiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de Executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215”, a adăugat CSM.
În final, Consiliul a făcut apel la responsabilitate și onestitate în comunicarea publică. „Justiția nu poate fi o temă constantă de campanie electorală, iar consolidarea statului de drept presupune onestitate, rigoare și echilibru în relația dintre puterile statului”, a transmis instituția.
