În cursul anului 2025, polițiștii români au intervenit la nu mai puțin de 138.385 de cazuri de violență domestică, potrivit datelor comunicate de Poliția Română. Dintre acestea, 67.010 au avut loc în mediul urban, iar 71.335 în mediul rural, ceea ce arată că fenomenul rămâne unul extins și persistent, afectând comunități din întreaga țară.

Cu toate acestea, statisticile indică și o evoluție pozitivă: numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenței domestice a scăzut cu 16,3% față de perioada similară a anului 2024. Astfel, de la 59.345 de fapte înregistrate anterior, s-a ajuns la 49.660 de fapte în 2025, o reducere de 9.685 de infracțiuni.

Tipologia infracțiunilor: lovirea, în continuare pe primul loc

Scăderi semnificative au fost înregistrate și la principalele categorii de infracțiuni asociate violenței domestice. Cele mai frecvente fapte, lovirea sau alte violențe, au scăzut de la 36.417 la 26.877 de cazuri, însă continuă să reprezinte 54% din totalul infracțiunilor. De asemenea, au fost raportate mai puține fapte de amenințare (de la 7.460 la 6.283) și de abandon de familie (de la 4.641 la 4.254 de infracțiuni).

Ordine de protecție și nerespectarea lor

Un rol esențial în protejarea victimelor îl are ordinul de protecție provizoriu, emis de polițiști la fața locului atunci când există un risc iminent asupra vieții sau integrității victimei. În 2025, au fost emise 15.856 de astfel de ordine, dintre care 5.904 au fost transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată.

Cu toate acestea, problema nerespectării acestor măsuri persistă. Poliția a sesizat 1.134 de infracțiuni privind încălcarea ordinelor de protecție provizorii, iar în cazul ordinelor de protecție emise de instanțe au fost înregistrate 6.337 de infracțiuni de nerespectare.

În total, instanțele judecătorești au emis 15.680 de ordine de protecție, dintre care o parte semnificativă au avut la bază ordinele provizorii dispuse inițial de polițiști.

Monitorizarea electronică, un instrument-cheie pentru siguranța victimelor

Pentru prevenirea unor situații tragice, Ministerul Afacerilor Interne a devansat implementarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME), care a devenit operațional la nivel național încă de la 1 octombrie 2024. Acest sistem permite monitorizarea apropierii agresorului de victimă și declanșează alerte care determină intervenția rapidă a polițiștilor.

În 2025, la nivel național, 4.860 de agresori au fost obligați să poarte dispozitive electronice de supraveghere. Dintre acestea:

  • 2.681 de măsuri au fost dispuse în cazul ordinelor de protecție provizorii (17% din totalul acestora);

  • 2.179 de măsuri au fost dispuse de instanțele de judecată (14% din totalul ordinelor de protecție emise).

Poliția subliniază că SIME nu este un sistem de interceptare, ci unul strict preventiv, care alertează doar în situația apropierii agresorului de victimă.

Un aspect extrem de important evidențiat de autorități este faptul că nicio persoană care a solicitat montarea unei brățări electronice și a respectat condițiile de utilizare nu a fost victima unei infracțiuni de omor.

Măsuri suplimentare și intervenții proactive

Începând cu 1 august 2025, Inspectoratul General al Poliției Române a dispus măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea intervenției în cazurile de violență domestică. Polițiștii au primit sarcina de a identifica și monitoriza stările conflictuale chiar și în situațiile în care victimele nu doresc să depună plângere, să solicite ordine de protecție sau să accepte monitorizarea electronică a agresorilor.

Noua metodologie impune verificări directe atât la domiciliul victimei, cât și al agresorului, pentru a evalua dacă starea conflictuală s-a agravat, s-a diminuat sau a fost stinsă. Prin acest sistem, situațiile de risc sunt identificate rapid, iar intervenția autorităților devine mai eficientă.

Un fenomen complex, o reacție instituțională mai fermă

Deși violența domestică rămâne o problemă majoră în România, datele din 2025 arată o tendință de scădere a infracțiunilor și o consolidare a mecanismelor de protecție a victimelor. Extinderea monitorizării electronice și abordarea proactivă a poliției reprezintă pași importanți în direcția reducerii riscurilor și salvării de vieți.

Sursa: Realitatea din Justitie

Articolul precedentNegocieri dure pentru șefia serviciilor. Nicușor Dan a pregătit lista numirilor pentru cele mai importante structuri
Articolul următorToni Neacșu, fost membru CSM: Grupul pentru Justiție al lui Bolojan rămâne în picioare. Instanța respinge a doua cerere, asociațiile tac

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.