Traficul de persoane este o infracţiune gravă prin care se încalcă flagrant drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.
Ziua Mondială Împotriva Traficului de Persoane, sărbătorită anual la data de 30 iulie, a fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite pentru a crește gradul de conștientizare în rândul societății asupra efectelor deosebit de grave pe care acest fenomen le produce prin activități de exploatare sexuală, trafic de copii, trafic de forță de muncă și trafic de organe și, totodată, pentru a atrage atenția asupra drepturilor victimelor traficului de ființe umane.
Tema acestui an este „Fiecare victimă a traficului de persoane contează, nu lăsa pe nimeni în urmă!” și își propune să aducă în atenția publicului evoluțiile și tendințele perturbatoare ale acestui fenomen, făcând, totodată, un apel la guverne, autorități de aplicare a legii, servicii publice și societate civilă să-și evalueze și să-și intensifice eforturile, să consolideze prevenirea, să identifice și să sprijine victimele traficului de persoane.
Traficul de persoane este o problemă globală care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Este o infracțiune gravă prin care se încalcă flagrant drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Caracterul complex și transfrontalier al acestui fenomen, mobilitatea în creștere și flexibilitatea grupărilor de criminalitate organizată fac din lupta împotriva traficului de persoane o prioritate pentru toate organismele mondiale, europene și naționale.
Angajamentul meu și al Ministerului Afacerilor Interne pe acest palier este unul ferm și asumat cu toată responsabilitatea în fața românilor, dar și în fața partenerilor internaționali, înțelegând că numai prin eforturi comune consistente putem stopa acest flagel care distruge destine.
Demersurile noastre stabilite în cadrul documentelor programatice naționale și internaționale, presupun abordarea acestui tip de criminalitate într-o manieră complexă, care implică analiza științifică a problemei, un parteneriat social solid, adaptarea acțiunilor instituționale la mutațiile din teren și utilizarea eficientă a tehnicilor comunicaționale, toate pentru a identifica și limita cauzele și condițiile care generează sau favorizează traficul de persoane.
Facem pași importanți în activitățile privind protecția și asistența victimelor, monitorizarea și evaluarea fenomenului, dar și eforturi susținute pentru sporirea cooperării interinstituționale și internaționale.
Polițiștii și procurorii români cooperează cu colegii din statele partenere, având posibilitatea de a accesa sprijin tehnic și logistic și din partea instituțiilor de aplicare a legii din Statele Unite ale Americii, partener strategic al României, inclusiv din perspectiva aplicării legii, combaterii criminalității și respectării statului de drept.
Eforturile pe care țara noastră le-a depus pentru stoparea acestui fenomen, pentru adaptarea instituțională și creșterea performanței structurilor operative angrenate în lupta cu criminalitatea au fost apreciate în nenumărate rânduri, adaptările necesare realizându-se în concordanță cu recomandările formulate în rapoartele periodice publicate de Statele Unite ale Americii în domeniul traficului de persoane.
Dar poate cea mai importantă componentă a acestei lupte este prevenirea. Victimele traficului de persoane și exploatării de orice fel sunt persoane vulnerabile care au nevoie de protecția noastră.
Este nevoie în continuare de activități susținute pentru conștientizarea populației atât la nivel național, cât și internațional, în țările de origine, de tranzit și în cele de destinație, cu privire la existența traficului de persoane, în cele mai variate forme, precum și cu privire la riscurile asociate acestui fenomen. Totodată, este necesar ca oamenii să își cunoască foarte bine drepturile, să știe că nu trebuie să îndure tratamente denigrante sau violențe și să aibă încredere că vor fi protejați de lege.
În aceste vremuri, pe fondul escaladării inegalităților sociale, a înrăutățirii situației geopolitice și a valului de strămutări, tot mai mulți oameni devin vulnerabili în fața traficanților. Majoritatea victimelor sunt femei și copii, dintre care mulți suferă violență brutală, muncă forțată sau abuzuri sexuale.
Este datoria noastră, a tuturor – instituții publice, parteneri guvernamentali și neguvernamentali, societate civilă, mediu privat și comunități – de a ne uni eforturile, de a investi mai mult în detecție și protecție, de a-i ajuta pe supraviețuitori să-și refacă viața, de a nu lăsa în urmă nicio victimă a traficului de persoane.
Suntem datori să facem tot ce ne stă în putere și să utilizăm toate pârghiile de care dispunem, fiecare pe palierul său de competență și de responsabilitate, pentru ca împreună să construim o societate în care nimeni să nu poate fi niciodată cumpărat, vândut sau exploatat!
Marcarea Zilei Mondiale Împotriva Traficului de Persoane reprezintă manifestarea unei puternice solidarități globale împotriva exploatării umane, o chemare la acțiune pentru contracararea unui fenomen care aduce atingere unui deziderat universal, de clădire a unei societăți în care toți suntem egali și liberi”, se arată în mesajul ministrului Afacerilor Interne, cu ocazia Zilei Mondiale Împotriva Traficului de Persoane.
FENOMENUL TRAFICULUI DE PERSOANE ÎN ROMÂNIA – RAPORT 2021
Potrivit Raportului anual privind fenomenul traficului de persoane în 2021, publicat de Agenția Națională împotriva traficului de persoane, „anul 2021, la fel ca cel anterior, a fost caracterizat de măsuri specifice de distanțare și măsuri de prevenire a răspândirii virusului SARS-COV-2, măsuri care însă, ori nu au mai fost atât de restrictive ori au reușit să intre în normalul de acceptanță socială. Astfel, în anul 2021, deși au existat anumite restricții mai degrabă punctuale, bazate pe focare, activitatea instituțiilor și organizațiilor non-guvernamentale din domeniu s-a desfășurat în parametri normali, existând numai în anumite momente, fracțiuni de resursă umană, din cauza incidenței cazurilor.
Astfel în anul 2021, au fost identificate și notificate sistemului românesc anti-trafic 505 victime ale traficului de persoane, această valoare măsurând atât dimensiunea traficului intern cât și a celui internațional ale cărui victime au fost cetățeni români. În 2021 se păstrează tendința de scădere a numărului victimelor observată încă din anii anteriori, fiind notificate cu 15% mai puține victime decât în anul 2020”.
Agenția națională nu a transmis un comunicat sau o nouă informare de Ziua Mondială Împotriva Traficului de Persoane până la difuzarea acestei știri.
Ulterior, pe site-ul ANITP, a fost publicat anunțul lansării campaniei „Drumul spre libertate”, ce urmărește creșterea gradului de conștientizare a populației vulnerabile cu privire la cele mai utilizate metode de recrutare folosite de traficanții de persoane, în special metoda Loverboy.
Principalele județe de proveniență pentru victimele traficului de persoane identificate în 2021 au fost Dolj, Brașov, Galați, București, Iași și Bacău, județe care deja putem spune că sunt în mod tradițional sursă a traficului de persoane. Destinațiile principale pentru victimele traficul de persoane originare din România rămân Italia, Germania, Spania și Marea Britanie. Ponderea victimelor exploatate intern rămâne una crescută, fiind identificate 322 de victime exploatate
în diferite regiuni ale țării, în special prin exploatare sexuală, se mai arată în Raportul pe 2021 privind traficul de persoane în România.
Sursa: Realitatea din Justitie
