Cătălin Pedoiu, ministrul Justiției a răspuns criticilor privind superimunitatea creată magistraților o dată cu desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).
Pe lângă desființarea Secției Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, ministerul Justiției propune și drepturi suplimentare pe care le vor avea atât judecătorii și procurorii. Acţiunea penală faţă de un judecător sau procuror va putea fi declanşată doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general al României, iar trimiterea în judecată a magistraţilor va putea fi făcută doar după un aviz al CSM.
„Nimic nu împiedică CSM să perfecționeze proiectul MJ, de aceea l-am trimis la avizare. Nimic nu împiedică asociațiile de magistrați să trimită propuneri la MJ și, la rândul său, acesta să își perfecționeze propriul bloc de lege. Pe unele le-am și primit deja, pe telefonul personal, le aștept și oficial la adresa ministerului”, răspunde ministrul Cătălin Predoiu la criticile din sistem și din societatea civilă cu privire la proiectul de desființare a SIIJ.
Asociațiile profesionale ale magistraților dar și mai multe organizații din societatea civilă au criticat faptul că proiectul crează o “superimunitate” magistraților. „Nu e «superimunitate», e asigurare pentru imparțialitate. Lupta anticorupție și, în general, lupta pentru integritate nu exclud imparțialitatea, nu exclud rigurozitatea. Ba chiar le presupune cu obligativitate”, mai scrie Cătălin Predoiu în răspunsul publicat pe pagina sa de Facebook.
Ministrul spune că a avut intenția ca DNA să își recapete competențele legale care fuseseră transferate la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție mai cu seamă că instituția pe care o vrea desființată nu are resursele suficiente să ancheteze fapte care au loc la distanță mare de București. Și asta pentru că există doar 15 procuori care lucrează în capitală.
„Am optat pentru reîntregirea competenței legale a DNA. Dar, ca ministru, încerc să fiu imparțial și să am grijă și de cealaltă parte a magistraturii, care înca nu are incredere. (…) Am avut de ales între a ignora temerile și percepțiile create în anii anteriori în urma «cazului Ploiești» și a altora, sau a ține cont de ele și a reglementa «filtre» procedurale asiguratorii. Am optat să înclin balanța și în cealaltă parte, prin doua «filtre», Procurorul General și CSM”, mai susține Predoiu.
Proiectul de desființare a SIIJ prevede că toate competențele de până acum ale controversate secții vor fi preluate de celelalte structuri de parchet așa cum erau înainte de înființarea aceste secții speciale. Reprezentanții Ministerului Justiției susțin că proiectul de desființare aduce acum și câteva garanții pentru protejarea independenței magistraților față de erori judiciare sau abuzuri.
„De la data operaționalizării sale, Secția nu a avut rezultate deosebite, dimpotrivă, prin modul în care a acționat a pus sub semnul întrebării rolul acesteia în combaterea corupției (ex: căi de atac retrase în mod inexplicabil în cauze de mare corupție). De asemenea, sub aspect statistic menționăm că la data 17.01.2020 la nivelul Secției se aflau în curs de soluționare 3.750 de dosare, din care 3.652 de dosare cu urmărire penală desfășurată in rem”, se arată în cuprinsul documentului de desființare.
De asemenea, în proiectul de desființare a Secției Speciale se arată că În urma centralizării punctelor de vedere ale instanțelor și parchetelor, a rezultat faptul că 85,47% din procurorii respondenți și 72,22% din judecătorii respondenți au opinat în sensul desființării instituției.
Potrivit proiectului, anchetele în desfășurare aflate pe rolul secției dar și dosarele soluționate, aflate în arhiva Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, parchetelor competente, se arată în proiect.
Toate măsurile dispuse în dosarele în instrumentare la nivelul SIIJ vor rămâne neschimbate la lata la care legea propusă de Ministerul Justiției ar intra în vigoare.â
