Raportul EPPO pe România. Cât de eficiente sunt, de fapt, anchetele Codruței Kövesi?

Bilanțul EPPO pe 2025: Miliarde de euro sub anchetă în România și testul eficienței pentru Laura Codruța Kövesi

Parchetul European (EPPO) a dat publicității raportul de activitate pentru anul 2025, oferind o imagine de ansamblu asupra modului în care sunt gestionate investigațiile privind fraudele cu fonduri europene și evaziunea transfrontalieră. Pentru România, cifrele din document arată o discrepanță majoră între valoarea uriașă a prejudiciilor estimate în dosarele deschise și sumele care sunt recuperate efectiv la buget. Cu un mandat care urmează să expire în octombrie 2026, actuala șefă a instituției de la Luxemburg, Laura Codruța Kövesi, prezintă statistici agresive ca volum, însă eficiența structurală rămâne sub lupa analiștilor, în special în ceea ce privește numărul mic de condamnări definitive raportat la masa totală a investigațiilor active.

Sursa alertelor și explozia dosarelor active de la București

Deși România este una dintre cele mai monitorizate țări din spațiul comunitar, mecanismul de depistare din oficiu al fraudelor de către procurorii europeni rămâne extrem de redus. Pe parcursul anului 2025, instituția condusă de Kövesi a înregistrat de la București doar două autosesizări. Cea mai mare parte a fluxului de informații a provenit de la instituțiile naționale, care au trimis 359 de sesizări, în timp ce cetățenii particulari au contribuit cu 51 de plângeri. Surprinzător, structurile și organele oficiale ale Uniunii Europene au generat doar 4 alerte direcționate către biroul EPPO din România.

În ciuda surselor asimetrice de informare, activitatea de urmărire penală a cunoscut o accelerare cantitativă. Numai în cursul anului 2025, Parchetul European a deschis 303 anchete noi pe teritoriul României, valoarea pagubelor estimate în aceste dosare noi atingând pragul de 3,91 miliarde de euro. Acest aflux a ridicat volumul total al investigațiilor aflate în lucru la o cifră record: 535 de dosare active, cu un impact financiar total evaluat la 6,05 miliarde de euro.

Unde se concentrează fraudele din România și harta banilor blocați

Radiografia criminalității economice arată că grosul problemelor din România gravitează în jurul cheltuielilor ilegale din bugetul Uniunii Europene. Din totalul portofoliului de cazuri, 499 de dosare vizează direct deturnări sau fraude cu fonduri structurale și de coeziune, prejudiciul calculat depășind aici 5,03 miliarde de euro. Zona fiscală și vamală ocupă un loc secund ca volum, dar rămâne extrem de costisitoare, cu 28 de anchete axate pe scheme complexe de fraudă cu TVA, unde statul a fost păgubit cu aproximativ 271 de milioane de euro.

Împărțirea pe domenii sectoriale indică faptul că managerii de proiecte și autoritățile contractante din zona dezvoltării regionale și urbane sunt cei mai vizați, având deschise 186 de cazuri active. Agricultura și dezvoltarea rurală urmează în clasament cu 101 investigații, urmate îndeaproape de programele destinate ocupării forței de muncă, cu 95 de dosare. De asemenea, noul instrument de finanțare post-pandemică, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a început să genereze primele suspiciuni majore, acumulând deja 34 de anchete active.

Cu toate acestea, când vine vorba de măsuri concrete de recuperare – miza principală a discursului instituției – rezultatele obținute în 2025 scot la iveală limitele sistemului. Procurorii delegați au emis ordine de indisponibilizare în valoare teoretică de 120 de milione de euro, însă valoarea bunurilor și conturilor sechestrate efectiv s-a ridicat la numai 10,83 milioane de euro, un procent infim raportat la miliardele puse sub acuzare.

Indicatorii din instanțe și balanța dintre trimiteri în judecată și clasări

Eficiența trimiterii în judecată și calitatea dosarelor reprezintă un alt punct nevralgic supus analizei. Pe parcursul anului trecut, EPPO a finalizat și a trimis în fața magistraților români 20 de rechizitorii în care sunt inculpate 83 de persoane. În paralel însă, volumul cauzelor închise fără o finalitate penală în instanță a fost mai mare. Procurorii europeni au dispus clasarea a 35 de dosare penale care vizau 65 de suspecți și au declinat alte 37 de cazuri către structurile de parchet din România, fiind implicați 115 subiecți procedurali.

În ceea ce privește dosarele aflate deja pe rolul tribunalelor românești, dinamica reflectă o justiție care se mișcă lent. La finalul anului trecut, 76 de cazuri se găseau în diferite faze de judecată. Bilanțul condamnărilor rămâne modest: doar 21 de spețe au primit o primă decizie din partea judecătorilor, iar numărul cazurilor închise definitiv prin decizii de condamnare s-a oprit la 18. În total, pe parcursul anului, 20 de persoane au primit sentințe executorii sau cu suspendare, raportul bifând totuși o rată zero în dreptul achitărilor penale pe teritoriul României.

Realitatea de la nivel european și presiunea rețelelor transfrontaliere

La nivelul întregii comunități europene, dinamica arată că rețelele de crimă organizată sunt mult mai agile decât aparatul birocratic de control. Până la sfârșitul anului 2025, portofoliul global al EPPO a numărat 3.602 anchete active, prejudiciul total estimat la nivel european ridicându-se la colosala sumă de 67,27 miliarde de euro. Spre deosebire de specificul local din România, la nivel general marea vulnerabilitate o reprezintă fraudele legate de veniturile UE (evaziunea pe TVA și taxele vamale), care însumează peste 45 de miliarde de euro, adică mai mult de două treimi din totalul banilor investigați.

Instituția condusă de Laura Codruța Kövesi încearcă să compenseze prin acțiuni de mare vizibilitate în afara granițelor țării, cum ar fi extinderea investigațiilor privind corupția în achizițiile de tramvaie din Polonia sau destructurarea rețelei din ancheta „Nebula” din Italia, unde liderii unei grupări mafiote au fost arestați pentru o fraudă de 78 de milioane de euro. La nivel global, magistrații europeni au deschis peste 2.000 de anchete noi în 2025, o creștere de 35% față de anul precedent. Cu toate acestea, din cele 1,13 miliarde de euro blocate prin decizii judecătorești pe tot continentul, s-au recuperat fizic doar 288,93 milioane de euro, arătând că drumul de la identificarea fraudei până la returnarea banilor în vistieria Uniunii Europene rămâne lung și anevoios.