Actualitate· 10 min citire

Modus operanti deconspiră STATUL PARALEL dar este tratat cu flit

Modus operanti deconspiră STATUL PARALEL dar este tratat cu flit

Modus operanti deconspiră STATUL PARALEL dar este tratat cu flit

Scris de Daniel Udrescu Publicat: 3 nov. 2020, 09:27

Statul Paralel este de fapt o construcție externă

Citez un articol de ziar, pentru a arăta că Statul Paralel este de fapt o construcție externă:

https://www.g4media.ro/exclusiv-de-ce-seful-diicot-a-cerut-revocarea-anchetatorului-din-dosarul-rompetrol-procurorul-a-declarat-2-legi-neconstitutionale-si-a-scris-in-rechizitoriu-ca-occidentul-a-saracit-rusia-si-europa-de.html:

În cuprinsul rechizitoriului nr. 225/D/P/2006 din data de 21.02.2018, procurorul Mirel Radescu a expus un raționament la finalul căruia a ajuns la concluzia că atât OUG 118/2003 (privind reconversia datoriei istorice a Rompetrol de aproape 600 de milioane de dolari; ordonanță dată de Guvernul Năstase în 2003 – n.r.), cât și Legea nr. 89/2005 (legea de aprobare a ordonanței 118/2003 – n.r.) sunt neconstituționale (fără ca această împrejurare să fie constatată de Curtea Constituțională a României), situație ce nu poate fi în niciun caz constatată de procuror (care exercită funcția judiciară de urmărire penală), în cuprinsul rechizitoriului sau al oricărui act emis de acesta, competența exclusivă în materie fiind a Curții Constituționale.  Alte afirmații considerate subiective ale procurorului sunt bazate pe un studiu realizat în comun de către cercetătorii de la Cambridge și Harvard, concluzionează că falimentul Rusiei și al statelor din Europa de Est, ca și sărăcia și corupția din aceste țări, au fost provocate de programele de privatizare create de economiștii occidentali și impuse brutal statelor post-comuniste de organisme precum Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, și, cu cât o țară a adoptat mai fidel politicile de privatizare sugerate de la Vest, cu atât mai mult au suferit de eșec economic și corupție (http://www.cam.ac.uk/research/news/a-policy-of-mass-destruction).

 Rădescu a pus sub acuzare 4 foști miniștri pentru mai multe infracțiuni în legătură cu emiterea ordonanței 118 de către Guvernul Năstase, în 2003, acuzați de abuz în serviciu, constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la delapidare pentru ministru al Economiei din Cabinetul Năstase, celebrul Dan Ioan Popescu (DIP) și foștii miniștri ai Finanțelor din cabinetele Năstase și Boc, Mihai Tănăsescu, Gheorghe Pogea și Sebastian Vlădescu. Ministrul Finanțelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai și ministrul Economiei și Comerțului, Popescu Ioan Dan și-au exercitat cu rea credință atribuțiile de serviciu, în urma unei înțelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson și Nicolcioiu Alexandru.  în ședința de guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispozițiilor HG 555/2001 și a Legii 24/2000, nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative

Așa cum reiese din articol, procurorul Rădescu, atât cât a știut, a încercat să detalieze, corect pentru pregătirea economică a domniei sale, dar incorect din punct de vedere procedural.  Nu procedura mă interesează pentru că nici eu nici procurorul Rădescu nu suntem cei care ar trebui să adreseze GENOCIDUL ECONOMIC, ci Parlamentul.  Este clară însă bătălia acestuia cu STATUL PARALEL, așa cum încerc să o prezint și cele câteva pasaje citate din care am extras idei bine conturate.  Drept pentru care am hotărât să documentez clar modul în care alți demnitari au distrus România prin manipularea legii.

OUG 54/2010 a adus modificări în domeniul accizelor ce depășesc cadrul Directivei 2008/118/CE, privind regimul general armonizat al accizelor – Problemă de drept fiscal cu finalitate indirectă de consituționalitate

 Comisia Europeană identifică posibilele încălcări ale legislației UE pe baza propriilor anchete sau în urma plângerilor formulate de cetățeni, întreprinderi și alte părți interesate. Comisia Europeană (CE) a declanșat deja procedura de infringement împotriva României în privința măsurii de limitare a autorizării antrepozitarilor fiscali doar la cei autorizați inclusă în OUG 54/2010 de modificare a codului fiscal. Pentru această încălcare a Constituției, dovedită, semnatarii OUG 54/2010, nu au răspuns în fața legii și nu au fost urmăriți penal. Această încălcare a legii supreme a afectat industria viticolă.  Următorii se fac vinovați de încălcarea măsurilor de transpunere a dispozițiilor directivei cu consecința de infringement:

  • PRIM-MINISTRUL EMIL BOC, Ministrul finanțelor publice,

  • Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu, Ministrul administrației și internelor,

  • Vasile Blaga Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene,

  • Bogdan Mănoiu Ministrul justiției,

  • Cătălin Marian Predoiu

Prin O.U.G. nr. 87/2012 se armonizează legislația națională în domeniul antrepozitelor fiscale pentru depozitarea produselor  accizabile cu prevederile europene în materie, noile reglementări intrând în vigoare de la 01.01.2013. Prin această măsură se asigură respectarea angajamentelor României în calitate de stat membru al Uniunii Europene și se evită posibilitatea deschiderii unei noi proceduri de infringement împotriva țării noastre pentru aspectele menționate mai sus.

Aceste  prevederi  încalcă  principiul  liberei  circulații  a  mărfurilor,  instituit  de  Tratatul privind  funcționarea  Uniunii  Europene,  prevederile  Directivei  2008/118/CE,  privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE. Măsurile  instituite  în  domeniul  antrepozitarii creează distorsiuni concurențiale.

Din punct de vedere al legislației europene, prin OUG 54/2010 România se face vinovată de încălcarea măsurilor de transpunere a dispozițiilor directivei cu consecința de infringement de care se fac vinovați de abuz în serviciu PRIM-MINISTRUL EMIL BOC, Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu, Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Mănoiu Ministrul justiției, Cătălin Marian Predoiu.

Mai mult, Ministrul Vlădescu a premeditat OUG 54/2010 și proba cu martori, inclusiv dintre cei din MFP maziliți, va arăta că Ministrul ȘTIA de infringment înainte de promulgarea actului, „dar avea nevoie de 6 luni pentru efectele nefaste ale OUG 54/2010,” chiar dacă următorii și-au dat avizul negativ asupra modificărilor, drept pentru care au fost eliminați prin false acuze de ilegalitate, când de fapt probele indică încălcarea Constituției:

  1. Vizoli Mariana - director al Direcției de legislație în domeniul TVA din cadrul Ministerului Finanțelor Publice

  2. Lascu Cristian George - director al Direcției de politici și legislație în domeniile vamal și nefiscal din cadrul Ministerului Finanțelor Publice;

  3. Badea Ciprian-Sebastian - directorul general al Direcției generale juridice din cadrul Ministerului Finanțelor Publice;

  4. Bădescu Livia - director al Directiei de legislație în domeniul accizelor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice;

  5. Jarda Ana - director în cadrul Directiei generale management al domeniilor reglementate specific din cadrul Ministerului Finanțelor Publice

  6. Drăgan Cătălin - director al Direcției de legislație în domeniul accizelor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice

CSAT-ul din 2010, necompetent, introduce nelegal prin HCSAT 69/2010, evaziunea fiscală în elementele de siguranță națională ale Legii 51/1991. Este abuz în serviciu?

“În 28 iunie 2010 a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de președintele României, Traian Băsescu. La ședință au participat: Emil Boc, primul-ministru; Vasile Blaga, ministrul Administrației și Internelor; Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naționale; Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe; Sebastian Vlădescu, ministrul Finanțelor Publice; Adriean Videanu, ministrul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri; Cătălin Marian Predoiu, ministrul Justiției; George Cristian Maior, directorul Serviciului Român de Informații; Mihai Răzvan Ungureanu, directorul Serviciului de Informații Externe; Iulian Fota, consilierul prezidențial pentru Securitate Națională; Anca Ilinoiu, consilier prezidențial, șef al Departamentului Relații Internaționale; general-locotenent Ion Oprișor, secretarul CSAT; Valeriu Turcan, purtătorul de cuvânt al Președintelui României.

Pentru discuții cu privire la combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei și a spălării banilor și finanțării terorismului au fost prezenți ca invitați: Laura Codruța Kovesi - procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Codruț Olaru – procuror-șef, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Laura Oprean - procuror-șef adjunct la Direcția Națională Anticorupție. (sursă http://www.puterea.ro/dezvaluiri/armaghedonul-csat-editat-de-csat-vinovatia-presedintelui-traian-basescu-77969.html)

CSAT-ul din 2010 a permis nelegal constituirea de grupuri de lucru operaționale ce au dus la conducerea paralelă a Romaniei prin protocoale, ce conferă la nivelul SRI – PICCJ - ANAF puteri nelimitate.  Rezultatul imediat al HCSAT 69/2010 a fost OUG 54/2010 și aparența de legalitate a Protocoalelor, care însă, conform Deciziei 35/2018 de la Curtea Militară de Apel București, au fost criticate ca nelegale, pentru că “adaugă la lege” și conține dispoziții contrare Constituției, cu consecința nulității absolute.

STATUL PARALEL manipulează LEGEA cu condiții de derogare de la lege, de urgență sau de situație extraordinară.

OUG 54/2010 nu a respectat derogarea expresă de la Art 4 alin 1 Cod fiscal, nu a îndeplinit condițiile de urgență sau de situație extraordinară, nu a fost adoptată de Camera Deputaților, ca și cameră decizională, în regim de urgență și s-a cerut anularea ei de către Guvernul Grindeanu – Problemă de drept fiscal cu finalitate indirectă de consituționalitate, inclusiv de încălcare a procedurii parlamentare

Adevărul este că politicienilor le convine să modifice legea fără căpăstru și SRI i-a manipulat să-i controleze, DNA aplicând șantajul, pentru că știu sigur că plângerii mele cu privire la acest aspect nu i s-a dat curs de DNA.  Curtea Constituțională este în eroare pentru că în domeniul fiscal Guvernul nu are calitatea de legiuitor delegat. Acest aspect nu a fost adresat corect la nivel național, atât politicul (Parlamentul și Guvernul) cât și Curtea Constituțională complăcându-se într-o conivență ce a permis ca mii de societăți să fie devalizate printr-o legislație pătată de interese. Primul Ministru Grindeanu prin adresa 83/27.01.2017 și MRP cu adresa nr 478/03.02.2017, au trimis către Parlament un tabel cu proiecte de lege în diferite stadii de aprobare la Senat și Camera Deputaților, unde la poziția 67 figurează OUG 54/2010 cu propunere de respingere din partea MFP.  OUG 54/2010 nu a fost niciodată aprobată de Parlament, dar a fost aplicată de 8 ani, pe baza unui abuz, neîndeplinind condiția de urgență sau situație extraordinară, modificând Codul fiscal.

Pentru că avem un Parlament slab, fără profesioniști în domeniu, de la apariția Legii 227/2015, până azi au fost 28 de modificări (6 OUG cu 7 legi de aprobare/respingere, 9 OUG fără legi de aprobare 5 legi și 2 OG ), iar de la apriția Legii 207/2015 au fost 10 modificări (1 OUG cu 1 lege de aprobare, 6 OUG fără lege de aprobare, 1 lege și 1 OG), un adevărat masacru ce nu inspiră încredere, ce nu dă siguranță investițiilor, fiind de fapt greutatea ce trage economia românească în jos.

Detaliu la argument:

Modificări ale Legii 227/2005

  1. U.G. nr.41/2015, cu L. nr.112/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2015

  2. U.G. nr.50/2015, cu L. nr.358/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2015

  3. U.G. nr.57/2015

  4. U.G. nr.8/2016

  5. nr.57/2016

  6. U.G. nr.32/2016, cu L. nr.136/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2016

  7. U -G. nr.46/2016, cu L. nr.26/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2016, L. nr.61/2017 pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2014

  8. U.G. nr.84/2016

  9. U.G. nr.3/2017, cu L. nr.177/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2017

  10. nr.2/2017

  11. U.G. nr.9/2017

  12. nr.107/2017

  13. G. nr.4/2017

  14. G. nr.25/2017 cu L. nr.72/2018 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2017

  15. nr.196/2017

  16. nr.209/2017

  17. U.G. nr.79/2017

  18. U.G. nr.2/2018

  19. U.G. nr.3/2018

  20. U.G. nr.18/2018

  21. U.G. nr.25/2018

Modificări ale Legii 207/2015

  1. U.G. nr.50/2015

  2. U.G. nr.13/2016

  3. U.G. nr.84/2016 cu L. nr.82/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2016

  4. U.G. nr.42/2017

  5. G. nr.30/2017

  6. U.G. nr.113/2017

  7. nr.30/2018

  8. U.G. nr.18/2018

  9. U.G. nr.25/2018

Decizia nr. 15 din 25 ianuarie 2000, Curtea a statuat că „posibilitatea Guvernului ca, în cazuri excepționale, să poată adopta ordonanțe de urgență, în mod limitat, chiar în domeniul rezervat legii organice, nu poate echivala cu un drept discreționar al Guvernului și, cu atât mai mult, această abilitare constituțională nu poate justifica abuzul în emiterea ordonanțelor de urgență. Posibilitatea executivului de a guverna prin ordonanțe de urgență trebuie să fie, în fiecare caz, justificată de existența unor situații excepționale, care impun adoptarea unor reglementări urgente”.


Sursa: Realitatea din Justitie

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea din Justitie și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate