Mai mult de patru din zece incidente raportate în prima jumătate a anului 2026 au fost înșelătorii telefonice. Fraudele de tip vishing au reprezentat 42% din total, fiind urmate de atacurile de tip phishing, cu 14%, și de mesajele frauduloase trimise prin SMS, cunoscute drept smishing, cu 13%.
Aproximativ 15.000 de dosare penale în șase luni
În primele șase luni ale anului, structurile de investigații criminale din cadrul Poliției Române, care se ocupă de infracțiunile informatice și de atacurile împotriva sistemelor informatice, au înregistrat aproximativ 15.000 de dosare penale. La finalul lunii iunie, la nivel național, se aflau încă în lucru aproximativ 72.000 de dosare, față de 67.000 la începutul anului.
Specialiștii avertizează că metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia utilizată a evoluat semnificativ. Instrumentele de inteligență artificială și tehnicile tot mai bine construite de manipulare îi ajută pe infractori să convingă victimele să ofere date personale, să trimită bani sau să instaleze aplicații periculoase.
„Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială. În acelaşi timp, aceştia stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving oamenii să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicaţii maliţioase. În continuare, noi ca utilizatori trebuie să fim atenţi la trei elemente pe care le putem identifica în fiecare tentativă de fraudă - emoţia, urgenţa, urmată de solicitarea de date. Iniţiative precum cea de astăzi, în care, DNSC, ING, Poliţia Română, societatea civilă şi presa din România discută împreună despre cele mai recente scenarii şi poveşti folosite în tentativele de fraudă, sunt esenţiale - prevenţia rămâne la fel de importantă ca reacţia în faţa atacurilor cibernetice”, a declarat Mihai Rotariu, manager în cadrul DNSC.
Persoanele de peste 50 de ani, vizate frecvent
Primul studiu național privind fraudele financiare online în rândul persoanelor de peste 50 de ani arată că șase din zece respondenți s-au confruntat cu cel puțin un tip de fraudă cibernetică. Doar 37% au declarat că nu au trecut niciodată printr-o astfel de situație.
Persoanele din această categorie cunosc, în medie, șapte dintre cele 13 tipuri de fraude analizate. Apelurile și mesajele false care par să provină de la bănci sau instituții sunt cele mai cunoscute, fiind menționate de 66% dintre respondenți, iar phishing-ul ocupă locul al doilea, cu 63%.
Ofertele pentru produse sau servicii la prețuri nerealist de mici și mesajele care solicită parole, date personale sau actualizarea conturilor sunt cunoscute de 61% dintre cei chestionați. Peste jumătate au auzit și despre cererile de bani primite prin WhatsApp, Facebook sau TikTok, precum și despre investițiile false și promisiunile de câștiguri nerealiste.
Cele mai multe victime apelează la autorități
Șapte din zece persoane de peste 50 de ani au apelat la Poliție sau la alte autorități după ce s-au confruntat cu o tentativă de fraudă. Aproape jumătate au blocat contactul de la care au primit mesajul, iar 36% au verificat informațiile înainte de a reacționa. Unul din cinci respondenți a ales să ignore mesajul primit. Doar 11% au recunoscut că au accesat linkul trimis, iar un procent similar a contactat banca pentru verificări.
Cum pot fi evitate fraudele online
Specialiștii recomandă evitarea linkurilor și a atașamentelor provenite din surse necunoscute. Utilizatorii nu ar trebui să instaleze aplicații la solicitarea unor presupuși agenți de investiții și nici să le permită acestora accesul la telefonul mobil sau la computer.
În cazul unei operațiuni bancare, oamenii sunt sfătuiți să contacteze direct banca și să verifice dacă se află pe site-ul oficial, nu pe o pagină clonată. Autentificarea în aplicația de internet banking nu trebuie făcută printr-un link primit prin SMS, e-mail sau printr-o reclamă promovată.
