Fostul șef Frontex, acuzat de „vânătoare de migranți” și complicitate la crime împotriva umanității

Fostul oficial francez este investigat pentru presupusă complicitate la crime împotriva umanității și tortură, în urma unei plângeri depuse de mai multe organizații pentru drepturile omului.

Potrivit acuzațiilor formulate în documentele depuse la instanță, acesta ar fi promovat o strategie menită să blocheze intrarea migranților în Uniunea Europeană „indiferent de cost”.

Fabrice Leggeri a condus Frontex timp de șapte ani

Fabrice Leggeri a fost directorul Frontex între ianuarie 2015 și aprilie 2022, perioadă marcată de crize migratorii majore în Europa și de numeroase controverse legate de modul în care agenția europeană a gestionat fluxurile de migranți.

În 2024, fostul oficial s-a alăturat partidului francez de extremă dreapta Rassemblement National, fiind inclus pe lista formațiunii pentru alegerile europarlamentare.

De-a lungul mandatului său la conducerea Frontex, Leggeri a fost criticat frecvent de ONG-uri și organizații internaționale pentru presupusa tolerare a respingerilor ilegale de migranți la frontierele europene.

Acuzațiile: „o politică indiferentă la pierderile de vieți omenești”

Plângerea care a dus la deschiderea anchetei susține că fostul șef Frontex ar fi contribuit la o strategie agresivă de respingere a migranților aflați pe mare.

Documentul îl acuză că „a ales o politică menită să obstrucționeze, indiferent de cost, în special în vieți omenești, intrarea migranților în UE”.

Mai multe asociații pentru drepturile omului susțin că agenția europeană ar fi facilitat interceptarea ambarcațiunilor cu migranți de către autoritățile din Libia și Grecia.

Avocatul organizațiilor reclamante, Emmanuel Daoud, a vorbit despre o adevărată „vânătoare de migranți” desfășurată în perioada în care Leggeri conducea agenția europeană.

Ancheta a fost deschisă după o decizie a Curții de Apel din Paris

Inițial, plângerea depusă în 2024 de Ligue des droits de l'Homme și Utopia 56 a fost considerată inadmisibilă de Parchetul Național Antiterorist din Franța, scrie Le Monde.

Ulterior, și un judecător de instrucție a respins cauza.

Situația s-a schimbat însă în martie 2026, când camera de instrucție a Curții de Apel din Paris a decis că există suficiente motive pentru deschiderea unei investigații judiciare.

Avocații lui Fabrice Leggeri au declarat că au aflat despre decizie din presă și că vor comenta cazul după analizarea documentelor anchetei.

Migranții ar fi fost împinși înapoi spre Libia

Potrivit ONG-urilor implicate în dosar, sistemul de supraveghere utilizat de Frontex ar fi fost modificat în ultimii ani ai mandatului lui Leggeri pentru a favoriza intervențiile autorităților libiene.

Organizațiile susțin că patrulele maritime ar fi fost înlocuite progresiv cu supraveghere aeriană, astfel încât ambarcațiunile cu migranți să fie detectate mai rapid și interceptate de paza de coastă libiană înainte de a ajunge în apele europene.

Reclamanții afirmă că numeroși migranți returnați în Libia ar fi fost ulterior expuși la violențe grave, detenție arbitrară, tortură și abuzuri.

Mii de migranți au murit pe ruta mediteraneană

Datele Organizația Internațională pentru Migrație arată că aproximativ 82.000 de migranți au murit sau au dispărut începând din 2014 pe rutele migratorii globale.

Cea mai periculoasă rută rămâne Marea Mediterană, unde au fost înregistrate aproximativ 34.000 de decese sau dispariții.

La rândul lor, United Nations Support Mission in Libya și biroul ONU pentru drepturile omului au avertizat în mai multe rapoarte asupra „încălcărilor grave” comise împotriva migranților aflați în centre de detenție din Libia.

Ancheta deschisă în Franța ar putea deveni unul dintre cele mai importante dosare judiciare privind politicile europene de migrație din ultimii ani.