Cifrele despre salariile magistraților trimise la CEDO, contestate de CSM. Guvernul Bolojan, acuzat că a prezentat date false

În documentele depuse la CEDO, Executivul a indicat o indemnizație medie netă de 21.728 de lei pentru un magistrat. Numai că datele publicate miercuri, 28 octombrie, de CSM arată că numeroși judecători câștigă mult mai puțin, salariile pornind de la 6.990 de lei pentru cei aflați la începutul carierei. Un membru al CSM acuză fostul Executiv că ar fi indus în eroare instanța europeană, iar Consiliul critică felul în care disputele politice din România sunt duse în fața judecătorilor internaționali.

Cum a prezentat Guvernul Bolojan salariile magistraților la CEDO. Cifra care a stârnit scandalul

Totul a pornit de la documentele analizate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în procesul privind plata unor restanțe salariale către judecătorii români. La paragraful 51 al deciziei pronunțate în cauza Pușcașu și alții împotriva României, judecătorii europeni au consemnat că, potrivit informațiilor oferite de Guvern, indemnizația medie netă a unui magistrat ar fi de aproximativ 21.728 de lei pe lună, adică peste 4.300 de euro. Executivul a mai indicat o pensie medie netă de 25.301 lei pentru magistrați.

Aceste cifre au fost folosite pentru a arăta că veniturile din magistratură sunt mult peste salariile și pensiile obișnuite din România. Problema este că valoarea de 21.728 de lei nu este însoțită în motivarea publică de explicații clare despre modul în care a fost calculată, perioada analizată sau categoriile profesionale luate în considerare.

CSM vine cu alte cifre. Un judecător stagiar câștigă de aproape trei ori mai puțin

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat miercuri, 28 octombrie, salariile nete ale judecătorilor, cu tot cu sporuri, pentru a arăta cât câștigă aceștia în funcție de vechime și gradul profesional. Potrivit datelor oficiale, un judecător stagiar primește între 6.990 și 8.285 de lei lunar, iar un judecător cu grad de judecătorie câștigă între 10.486 și 16.157 de lei.

La tribunale, salariile sunt cuprinse între 14.390 și 17.948 de lei, în timp ce magistrații cu grad de curte de apel pot ajunge la 20.346 de lei net. Astfel, cel mai mic salariu prezentat de CSM este de peste trei ori mai mic decât media indicată Guvernului la CEDO. Totuși, cele două cifre nu reprezintă același indicator: Guvernul a vorbit despre o medie pentru magistrați, în timp ce CSM a prezentat intervale salariale pentru judecători, fără veniturile celor de la Înalta Curte.

Un membru CSM îl acuză pe Bolojan de dezinformare. Cine răspunde pentru cifrele trimise la Strasbourg?

Scandalul a izbucnit înainte ca CSM să publice noile grile salariale. Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a criticat dur informațiile prezentate de fostul Guvern condus de Ilie Bolojan și a cerut explicații privind datele trimise la Strasbourg. Acesta a amintit că fostul premier vorbise și în 2025 despre salarii de 4.000-5.000 de euro net pentru magistrați, deși cifrele făcute publice de CSM arătau că numeroși judecători aveau venituri sub acest nivel.

Alin Ene consideră că prezentarea unor venituri care nu reflectă situația unei mari părți a sistemului judiciar poate crea o imagine greșită asupra salariilor și poate influența felul în care este înțeleasă disputa privind restanțele. Acuzațiile sale privesc modul în care fostul Executiv a comunicat informațiile, însă intenția de a induce în eroare nu a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească.

Oare când s-a atins culmea minciunii și a dezinformării oficiale practicate la nivel instituțional de statul român?

a declarat Alin Ene.

Răspunsul CSM după datele trimise la CEDO. Consiliul critică prezentarea distorsionată a realității

În comunicatul transmis miercuri, Consiliul Superior al Magistraturii a făcut mai mult decât să prezinte salariile judecătorilor. Instituția a criticat practicile prin care conflictele politice din România ajung să fie duse în fața instanțelor internaționale, însoțite de informații care, în opinia CSM, nu reflectă corect realitatea.

Consiliul avertizează că asemenea situații pot afecta credibilitatea instituțiilor românești. CSM a arătat și că, raportate la salariile medii din fiecare țară, veniturile judecătorilor aflați la începutul carierei sunt sub media europeană folosită în comparația sa. Mesajul instituției vine după mai multe luni de dispute între autoritățile executive și sistemul judiciar, provocate de salariile magistraților, restanțele acumulate și măsurile prin care Guvernul a încercat să limiteze cheltuielile.

Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția asupra practicilor de transferare deliberată a divergențelor politice interne în fața jurisdicțiilor internaționale, prin prezentarea distorsionată a realităților naționale.

a transmis CSM.

Semne de întrebare și asupra pensiilor magistraților. Ce diferență apare în datele prezentate CEDO

Nu doar salariile au provocat controverse. În documentele analizate de CEDO, Guvernul a indicat o pensie medie netă de 25.301 lei pentru magistrați. În schimb, datele Casei Naționale de Pensii Publice pentru luna iunie 2026 arătau o pensie medie brută de aproximativ 25.613 lei pentru beneficiarii pensiilor de serviciu din această categorie.

Apropierea dintre cele două valori a ridicat întrebarea dacă în informațiile transmise instanței europene ar fi putut exista o confuzie între sumele brute și cele nete. Deocamdată, nu există o explicație publică suficient de detaliată pentru a stabili cum a fost obținută cifra transmisă CEDO. Pentru clarificarea situației ar fi nevoie de date despre perioada folosită în calcul, numărul beneficiarilor și taxele aplicate, astfel încât valorile să poată fi comparate corect.

Ce a decis CEDO după răspunsul Guvernului Bolojan. Magistrații au pierdut procesul

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, în unanimitate, cererile formulate de cinci judecători și foști judecători români, care reclamau faptul că statul nu le-a achitat integral drepturile salariale recunoscute prin hotărâri definitive. Decizia a fost pronunțată pe 13 octombrie și anunțată public pe 22 octombrie 2026. Judecătorii europeni au considerat că, în situațiile analizate, plata eșalonată a sumelor nu a încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În motivare au fost luate în calcul inclusiv veniturile reclamanților, dar și dificultățile bugetare ale României, valoarea sumelor datorate și plățile deja făcute. Prin urmare, datele salariale au avut un rol în analiza instanței, însă nu au fost singurul argument pentru decizie. Hotărârea nu înseamnă că statul este scutit de obligația de a achita restanțele.