CCR analizează sesizarea lui Nicușor Dan privind Legea drepturilor copilului. Ce prevederi contestă președintele

Curtea Constituțională a României (CCR) discută miercuri, 21 octombrie 2026, sesizarea formulată de președintele Nicușor Dan cu privire la legea pentru modificarea și completarea actului normativ privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Șeful statului contestă mai multe prevederi referitoare la consilierea psihologică a minorilor care au comis fapte prevăzute de legea penală, dar nu răspund penal, precum și la măsurile de plasament în centre rezidențiale specializate.

Sesizarea vizează modificări aduse Legii nr. 272/2004, inclusiv eliminarea acordului parental pentru participarea copilului la anumite programe de consiliere psihologică și extinderea condițiilor în care poate fi dispus plasamentul. Dezbaterea fusese amânată anterior de Curtea Constituțională pentru data de 21 octombrie.

De ce a contestat Nicușor Dan Legea privind drepturile copilului

Președintele Nicușor Dan susține că unele dintre modificările adoptate de Parlament ridică probleme de constituționalitate și pot afecta drepturile copilului și viața de familie.

Unul dintre principalele puncte contestate se referă la obligativitatea participării minorului la programe speciale de consiliere psihologică, fără ca măsura să fie condiționată de acordul părinților.

În opinia șefului statului, eliminarea implicării familiei din procesul decizional poate transforma o măsură de protecție într-o intervenție coercitivă a statului. Președintele consideră că interesul superior al copilului trebuie analizat și prin prisma dreptului acestuia la viață de familie.

Consilierea psihologică a minorilor, în centrul disputei

Legea contestată modifică articolul 84 din Legea nr. 272/2004 și prevede participarea obligatorie a copilului la programe speciale de consiliere psihologică în anumite situații, dacă instanța nu dispune altfel.

Nicușor Dan atrage atenția că noile dispoziții nu mai condiționează această participare de acordul parental și pot genera probleme în aplicarea normelor privind protecția copilului.

Sesizarea vizează și prevederile care stabilesc consecințe juridice pentru părinții sau reprezentanții legali care nu respectă anumite obligații. Președintele consideră că formularea legii poate crea neclarități privind persoanele cărora li se aplică obligațiile și răspunderea prevăzută de actul normativ.

Ce obiecții există privind plasamentul copiilor în centre rezidențiale

Un alt punct important al sesizării privește modificarea articolului 86 din Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Actul normativ schimbă regulile referitoare la plasamentul în servicii rezidențiale specializate al minorilor care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, dar nu au vârsta sau condițiile legale necesare pentru a răspunde penal.

Președintele contestă modificarea criteriilor care permit aplicarea acestei măsuri și susține că eliminarea unor condiții restrictive poate extinde posibilitatea plasamentului în centre rezidențiale.

În forma anterioară a legii, plasamentul era condiționat de existența unui grad ridicat de pericol social al faptei. Nicușor Dan consideră că modificarea acestui prag poate afecta claritatea și proporționalitatea intervenției statului în cazul minorilor.

Posibile probleme de constituționalitate privind sancționarea părinților

În sesizarea adresată CCR, șeful statului invocă și riscul unor neclarități juridice în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor.

Potrivit argumentelor prezentate, anumite dispoziții ar putea permite suprapunerea procedurilor contravenționale și penale pentru aceeași faptă, fără garanții suficient de clare pentru evitarea unei duble sancționări.

Președintele face referire la principiul ne bis in idem, potrivit căruia o persoană nu trebuie sancționată de două ori pentru aceeași faptă în condițiile în care principiul este aplicabil.

De asemenea, sesizarea ridică problema extinderii răspunderii către reprezentanții legali, în condițiile în care unele dintre obligațiile prevăzute de lege sunt formulate în mod expres pentru părinți.

Ce urmează după analiza CCR

Curtea Constituțională urmează să examineze argumentele prezentate de președintele României și prevederile legii contestate. Decizia CCR va stabili dacă dispozițiile criticate respectă sau nu Constituția.

Până la pronunțarea unei hotărâri, argumentele din sesizare reprezintă poziția președintelui asupra legii, iar neconstituționalitatea prevederilor contestate nu poate fi considerată stabilită.