CCR analizează pe 24 iunie modificările aduse procedurii de cameră preliminară

Legea contestată, adoptată de Senat pe 16 martie și de Camera Deputaților pe 13 mai, a fost inițiată de 43 de parlamentari din toate partidele. Actul normativ introduce mai multe schimbări în procedura penală, inclusiv noi drepturi pentru victimele agresiunilor. Totuși, ICCJ a atacat la CCR doar dispozițiile referitoare la accelerarea procedurii în camera preliminară.

Una dintre cele mai importante modificări stabilește că această etapă trebuie finalizată în maximum 60 de zile de la înregistrarea dosarului la instanță. Proiectul prevede termene succesive și limitarea amânărilor, astfel încât procesele să avanseze mai rapid.

Înalta Curte susține însă că noile reguli afectează dreptul la apărare și coerența procedurii penale. Potrivit comunicatului transmis de ICCJ, prevederile contestate ar încălca principiile constituționale privind legalitatea, claritatea legii, egalitatea în drepturi și dreptul la un proces echitabil.

Printre criticile formulate se află introducerea posibilității reunirii și disjungerii cauzelor în camera preliminară. ICCJ consideră că aceste măsuri ar obliga judecătorul de cameră preliminară să intre indirect în analiza fondului cauzei, depășindu-și astfel competența actuală, limitată la verificarea legalității urmăririi penale.

De asemenea, Înalta Curte contestă eliminarea obligației de citare a părților la termenele ulterioare primului termen de judecată. Noua regulă stabilește că participanții trebuie să urmărească singuri evoluția dosarului, aspect considerat de ICCJ neclar și potențial discriminatoriu pentru persoanele vulnerabile sau fără acces facil la mijloace digitale.

Un alt punct sensibil îl reprezintă introducerea „autorității de lucru judecat” pentru încheierile definitive ale judecătorului de cameră preliminară privind legalitatea probelor. ICCJ susține că această soluție limitează posibilitatea instanțelor de fond de a reanaliza probele și contrazice jurisprudența anterioară a CCR privind garanțiile procesului echitabil.

Decizia pe care o va pronunța CCR pe 24 iunie ar putea avea un impact important asupra modului în care se desfășoară procesele penale în România, în special în etapa de cameră preliminară, unde se verifică legalitatea probelor și a actelor de urmărire penală înainte de judecarea fondului cauzei.