„Prin modalitatea în care s-a desfășurat ancheta penală, învinuitului Iliescu Ion i-a fost încălcat, în mod grav și iremediabil, dreptul la apărare” este concluzia judecătorului de Cameră Preliminară Constantin Epure de la Înalta Curte, cel care a decis, pe 8 mai 2019, ca dosarul Mineriadei să se întoarcă la Parchet pentru refacerea anchetei”, scrie realitatea.net.

În 400 de pagini, judecătorul explică de ce procesul Mineriadei nu a putut începe. Lui Iliescu i-a fost încălcat grav dreptul la apărare. Este vorba de dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman și fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată în iunie 2017 pentru infracțiuni contra umanității.

Practic, la 30 de ani de la aceste evenimente tragice, justiția nu a găsit niciun vinovat. 

Magistratul Constatin Epure a motivat la aceasta decizie timp de 10 luni. Întreaga sentinta are 401 pagini. Inainte de a trece la analiza acesteia, trebuie punctat faptul ca ancheta in cazul Mineriadei a fost realizata de 4 inalti magistrati militari: generalul locotenent Ion Alexandru, fostul adjunct al sefului Parchetelor Militare, colonelul Virgiliu Marian Istrate, colonelul Iulian Dinu si locotenent-colonelul Dan Mihail Mitranescu.

În cele 400 de pagini, judecătorul Constantin Epure a identificat mai multe carente în ancheta procurorilor militari, care în final duc la anularea și excluderea a mii de probe, dar și la neregularitatea rechizitoriului.

În plus, potrivit acestuia, modalitatea de expunere a faptelor deduse judecății este lipsită de precizie, claritate, cursivitate și coerență, în strânsă legătură inclusiv cu aspectele ce țin de legalitatea efectuării actelor de urmărire penală și a administrării probatoriului.

„Încercând să identifice descrierea faptelor reținute in sarcina inculpatilor, judecatorul de Camera Preliminara din cadrul Inaltei Curti a constatat ca, in capitolul dedicat starii de fapt, actul de sesizare a pus un accent deosebit pe situatia premisa – existenta unui atac, iar nu si cu privire la continutul constitutiv al infractiunii in varianta normativa a vatamarii integritatii fizice a unor persoane,” se arata in motivarea Inaltei Curti.

Acuzatiile formulate inculpatilor ar fi fost expuse intr-o maniera generala, globala, iar nu cu referire la fapte concrete, individualizate, prin mentionarea datelor si a circumstantelor in care ar fi fost comise.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here