Ministerul Justiţiei a catalogat ca fiind „calomnioase şi denigratoare” afirmaţiile comunităţii Declic că MJ se opune modificării legii care ar trimite la închisoare violatorii de copii şi susţine că proiectul de lege aflat în dezbatere în Parlament are grave deficienţe din punctul de vedere al tehnicii legislative.
Săptămâna trecută, comunitatea Declic a cerut explicaţii publice ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, după ce ministerul condus de acesta ar fi dat aviz negativ proiectului de lege care încadrează ca viol orice act sexual al unui adult cu un copil mai mic de 16 ani.
În replică, MJ a dat publicităţii luni un comunicat în care acuză comunitatea Declic că duce o campaniei denigratoare şi face afirmaţii calomnioase la adresa Ministerului Justiţiei.
De asemenea, MJ susţine că nu poate bloca o iniţiativă legislativă în Parlament, iar proiectul aflat în dezbatere parlamentară conţine grave deficienţe de tehnică legislativă:
* Ministerul Justiţiei a sprijinit şi sprijină în continuare orice demers instituţional sau legislativ care combate fenomenul agresiunilor sexuale împotriva minorilor;
* Ministerul Justiţiei va sprijini astfel de demersuri legislative în măsura în care ele nu sunt afectate de grave erori de tehnică legislativă, care pot submina însuşi scopul urmărit prin respectivele demersuri/proiecte legislative;
* Proiectul L494/2021 – Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Codului Penal conţine, din păcate, grave deficienţe din punctul de vedere al tehnicii legislative;
* Punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, dacă este în prealabil însuşit de Guvern, asupra oricăror propuneri legislative are preponderent caracter tehnic, nu poate bloca procedura parlamentară (de adoptare sau de respingere a unei iniţiative legislative parlamentare), având rol consultativ. Ca atare, prin punctul său de vedere, Ministerul Justiţiei nu „blochează o lege care ar proteja copiii împotriva agresorilor sexuali”, aşa cum fals se afirmă în acuzaţia calomnioasă la adresa Ministerului Justiţiei, Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării, putând adopta – indiferent de punctul de vedere comunicat de Guvern – orice soluţie asupra propunerii legislative;
* Ministerul Justiţiei nu a comunicat încă un punct de vedere oficial asupra proiectului, în şedinţa comisiei parlamentare care a dezbătut proiectul. Poziţia Ministerului, exprimată la nivel de reprezentant tehnic, a fost aceea de a indica constructiv textele care, din punctul de vedere al tehnicii legislative, prezintă deficienţe şi trebuie îndreptate.
De asemenea, MJ face precizări şi pe fondul proiectului de lege:
* Codul penal, în forma sa actuală, nu exclude, ci face posibilă încadrarea unei fapte săvârşite asupra unui minor drept viol, atunci când ea constituie o astfel de infracţiune (a se vedea art.218 alin.(1) ultima teză Cod penal). Aprecierea asupra acestui aspect are loc prin raportare la fiecare cauză concretă în parte, organul judiciar fiind cel mai bine poziţionat (şi, de altfel, singurul în măsură) să determine, inclusiv ca urmare a dispunerii unei expertize medico-legale psihiatrice, dacă minorul avea discernământul necesar pentru a emite un consimţământ valabil.
Propunerea legislativă transfera această apreciere în sarcina legiuitorului, care nu ar putea-o face decât apelând la generalizări de la care nu se poate deroga (anume că toţi minorii care nu au împlinit 16 ani nu au discernământ). Această generalizare (valabilă doar în anumite cazuri particulare – minorii cu vârstă foarte fragedă, însă inexactă pentru toate celelalte) ar fi implicat asumarea unei marje de eroare, pentru situaţiile în care norma de drept nu corespunde situaţiei de fapt concrete, cu consecinţa calificării drept viol a unor fapte care nu prezintă caracteristicile acestei infracţiuni.
Sursa: Realitatea din Justitie
