UN ALT “ STAT PARALEL”

         Până acum în spațiul public s-a tot discutat despre binomul DNA-SRI pe care și dacă mi-aș dori nu am cum să îl contest.

         Este posibil ca acesta să fi funcționat de o manieră care a depășit cadrul legal.

         În opinia mea statul paralel s-a născut din dorința unor politicieni de a-și compromite adversarii politici dar și pentru obținerea în mod nelegal a banilor necesari finanțării campaniilor electorale.

         Așa cum a fost amplu prezentat, cu probe concludente și pertinente în emisiunea CULISELE STATULUI PARALEL, Victor Ponta în campaniile electorale a beneficiat de finanțări ilegale, de 220.000 euro, de la prietenul său Sebastian Ghiță, bani care au fost plătiți pentru vizita în România a fostului premier Tony Blair.

         Este evident că, aducerea în țară a unei personalități de talie mondială a avut drept scop creșterea capitalului de imagine, în campaniile electorale, pentru Ponta.

         Nu în ultimul rând este evidentă componenta interesului economic de înlăturare a adversarilor din economia unei piețe libere și am în vedere cazul Coldea-Ghiță și piața IT din România cu vacanțele, încredințările directe și licitații trucate.

         Ceea ce publicul nu are la cunoștință este că secția specială a instrumentat dosarul nr. 1295/P/2020, în care am și fost arestat preventiv 22 de zile și ulterior trimis în judecată în dosarul 3425/1/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru motivul că am descoperit această finanțare ilegală pentru Ponta.

         Nu vreau să intru în amănunte pentru că justiția se înfăptuiește în sala de judecată, judecătorul fiind acela care stabilește vinovăția sau nevinovăția unei persoane.

         Ceea ce este interesant este că un judecător, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind investit cu soluționarea unei contestații formulate în cauză, având ca obiect măsura controlului judiciar aplicată unui coleg procuror în aceeași speță, a pronunțat Încheierea nr. 292 din data de 13 august 2020, în dosarul 2117/1/2020, care desființează în totalitate toate acuzațiile.

         Am să redau câteva pasaje din această încheiere pentru că avem DREPTUL LA ADEVĂR.

     “ S-a reţinut în sarcina inculpatului Ghiţă Sebastian Aurelian , ca urmare a extinderii acţiunii penale, faptul că în perioada februarie -martie 2012 l-ar fi determinat pe administratorul de drept al SC MEDIA FANTASY SOLUTION, Iordăchescu lonuţ, să folosească resursele financiare ale acestei persoane juridice într-un scop contrar intereselor acesteia, prin încheierea contractului de parteneriat 48/2012 cu Fundaţia Multimedia, având ca obiect punerea la dispoziţia organizatorului a sumelor necesare susţinerii aducerii în ţară a fostului premier britanic Tony Blair şi plata sumei de 220.000 euro din contul societăţii către firma britanică The Blair Parthenership şi care provenea din contractele de împrumut încheiate cu Asesoft International.

Aceste operaţiuni ar fi fost derulate prin intermediul lui Chirilă Sorin Adrian în scop vădit contrar intereselor societăţii comerciale.

S-a mai reţinut că, în aceeaşi perioadă, februarie – martie 2012, l-a determinat pe inculpatul Chirilă Sorin Adrian să transfere suma de 220.000 euro din contul SC MEDIA FANTASY SOLUTION SRL în conturile aceloraşi două firme britanice aparţinând fostului premier Tony Blair cunoscând că provine din săvârşirea infracţiunii de folosire cu rea-credinţă a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea, în scop contrar intereselor acesteia, infracţiunea de spălare de bani la care a fost instigat inculpatul Chirilă.“

……………………………………………………………………………….

Motivarea magistratului este fulminantă:

O măsură de o asemenea gravitate presupune un probatoriu consistent, care marchează trecerea de la presupunerea că respectiva persoană a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală la convingerea că aceasta a comis o infracţiune, adică o faptă prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o.

Acest standard de probaţiune se impune cu atât mai mult în situaţia în care, cum este şi cazul în speţă, se dispune şi o măsură preventivă împotriva inculpatului, căruia i se impută infracţiuni grave, săvârşite în calitate de magistrat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

În speţă, acuzaţiile aduse inculpatului S. A. au în vedere în esenţă aderarea acestuia, în calitate de procuror care-şi desfăşura activitatea la D.N.A.- S.T.Ploieşti, la un grup infracţional organizat iniţiat de coinculpatul Negulescu Mircea, în scopul de a ticlui dosarele penale nr…../P/2016 şi nr…../P/2016, ambele ale aceleiaşi unităţi de parchet, ştiind că persoanele cercetate sunt nevinovate, urmată de ticluirea modului de sesizare şi a întregului probatoriu administrat în cele două dosare penale, pe baza constrângerii anumitor persoane de a face denunţuri ori de a face declaraţii mincinoase, acte pe baza cărora au fost inculpate persoane nevinovate ori s-au dispus măsuri preventive împotriva lor.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată mai întâi că cele două dosare sus-menţionate nu au fost soluţionate până la această dată de procurorii de la Parchetul competent să desfăşoare urmărirea penală.

……………………………………………………………………………………………………………..

Cu toate acesta, procurorul din cadrul S.I.I.J. care instrumenează prezenta cauză a construit acuzaţiile aduse inculpatului S. A. , făcând abstracţie de împrejurarea că cele două dosare în legătură cu care s-au formulat acuzaţiile nu au fost încă soluţionate.

Astfel, procurorul face referiri la nevinovăţia persoanelor cercetate într-un dosar aflat în curs de instrumentare de către o altă unitate de Parchet, imixtionând implicit în acel dosar, în condiţiile în care singurii care pot decide asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei persoanelor cercetate iniţial de inculpatul S. A.  sunt doar procurorii din cadrul D.N.A-structura centrală, care instrumentează în prezent dosarul nr……./P/2018.

Or, invocând nevinovăţia acestor persoane, procurorul din cadrul S.I.I.J. a dat implicit şi soluţia în dosarul nr……P/2018 al D.N.A. sau, cel puţin, i-a “legat” pe procurorii de la D.N.A să dea o asemenea soluţie, independent de probatoriul administrat în cauza cu care sunt învestiţi.

În acest context, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că, prin ataşarea tuturor actelor din cele două dosare ale D.N.A.- S.T.Ploieşti,. inclusiv a probatoriului administrat după preluarea cauzelor de către D.N.A- structura centrală, procurorul din cadrul S.I.I.J. a pus la dispoziţia persoanelor aflate încă în curs de cercetare, şi care sunt persoane vătămate în prezenta cauză, acte la care acestea nu trebuiau să aibă acces, cum sunt acelea din care rezultă că, în cazul unora dintre ele, dar şi a altor persoane, s-au autorizat metode speciale de cercetare. Or, deşi procurorii D.N.A. care instrumentează dosarul au dispus, în condiţiile legii, amânarea informării sau prezentării activităţilor autorizate către persoanele cercetate, această măsură a fost zădărnicită implicit de procurorul S.I.I.J. care instrumentează prezenta cauză, câtă vreme ordonanţa prin care măsura a fost dispusă, a fost ataşată la prezentul dosar de urmărire penală.

În al doilea rând, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că acuzaţiile aduse inculpatului S A sunt fundamentate în proporţie considerabilă pe declaraţiile unora dintre persoanele audiate în calitate de martori în dosarele penale nr. …./P/2016 şi nr…../P/2016 instrumentate la S.T.Ploieşti, precum şi pe înregistrări ale unor convorbiri purtate în principal în mediu ambiental (în biroul procurorilor), probe care, în opinia procurorului S.I.I.J. susţin acuzaţiile aduse inculpatului S A , dar şi luarea măsurii preventive a controlului judiciar.

Aceste probatorii demonstrează, în opinia procurorului, ticluirea materialului probator din cele două cauze, ca urmare a constrângerii, coruperii sau intimidării persoanelor care au avut calitatea de martor.

În acest context, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată mai întâi că urmărirea penală în prezenta cauză a început din oficiu la 2.06.2020 pentru infracţiunea de cercetare abuzivă, pe baza unui articol şi a unei înregistrări publicate on-line.

În realitate, dincolo de împrejurarea că nu s-a stabilit legalitatea şi autenticitatea acestei înregistrări, conţinutul ei nu dovedeşte săvârşirea vreunei infracţiuni de către persoana a cărei voce este înregistrată şi, cu atât mai puţin, a infracţiunii de cercetare abuzivă.

Simpla menţionare a numelui “Ponta” în această înregistrare, în contextul în care este de notorietate că numitul Ponta Victor a fost cercetat în legătură cu modalitatea de desfăşurare a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2012 şi vizita lui Tony Blair, nu poate conduce la indiciile săvârşirii infracţiunii de cercetare abuzivă, în condiţiile în care, făcând abstracţie de limbajul trivial, în respectiva înregistrare nu se face vorbire despre producerea, falsificarea şi ticluirea unor probe.

În plus, nu se poate determina data când această înregistrare a fost făcută, prin raportare la cercetările efectuate de inculpaţi în dosarele nr……/P/2016 şi nr……/P/2016, pentru a se stabili dacă aceasta are în concret vreo legătură cu aceste cercetări.

În privinţa martorilor presupus constrânşi, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că, exceptând-o pe martora B (R) M G, toate celelalte persoane audiate ca martor în prezenta cauză, ale căror declaraţii sunt invocate ca mijloace de probă care ar dovedi acuzaţiile aduse inculpatului S A, au calitatea de inculpaţi în alte cauze aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.

………………………………………………………………………………………………………………..

Fără a fi prin ea însăşi o cauză de excludere a declaraţiilor date de aceste persoane ca martori, calitatea de inculpaţi avută de aceştia în alte cauze, parte dintre ei fiind trimişi în judecată chiar de unul dintre coinculpaţii din prezenta cauză (Negulescu Mircea) ridică problema credibilităţii afirmaţiilor făcute, impunând o precauţie suplimentară înainte de a valorifica ca atare depoziţiile acestora în susţinerea unor acuzaţii grave aduse unor magistraţi pentru presupuse fapte comise în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

De aceea, simpla afirmaţie în sensul că ar fi fost constrânşi să dea declaraţiile care se află în dosarele instrumentate de cei doi magistraţi nu este suficientă, fiind necesar ca această acuzaţie să fie susţinută de probe.

În acest context, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că în sprijinul acestor acuzaţii, procurorul face referire la o înregistrare ambientală din 13.04.2016 care demonstrează cum a avut loc audierea martorilor susmenţionaţi.

Dincolo de aspectele de legalitate şi autenticitate a acestor înregistrări, care vor fi analizate ulterior, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că nici acestea şi nici alte mijloace de probă nu demonstrează vreo constrângere pe care cei doi procurori ar fi exercitat-o asupra martorilor.

Constrângerea psihică presupune prefigurarea unor consecinţe negative pentru victimă, în cazul în care aceasta refuză să adopte conduita impusă de făptuitor.

Din această perspectivă, este neclar care ar fi fost aceste consecinţe în situaţia în care martorii sus-menţionaţi nu ar fi dat declaraţiile pe care acum le retractează şi, mai ales, cum ar fi putut inculpaţii procurori, în speţă, inculpatul S A, să producă aceste consecinţe.

Or, aşa cum s-a arătat anterior, martorii erau la acel moment trimişi în judecată, iar soluţiile în cauzele în care aveau calitatea de inculpaţi urmau a fi date de instanţe (judecători) şi nu puteau fi influenţate în vreun fel de cei doi procurori.

Cu alte cuvinte, presupusa temere a martorilor că, în cazul în care nu ar fi dat respectivele declaraţii, ar fi suportat consecinţe negative în dosarele aflate pe rolul instanţelor, ca urmare a unor presupuse influenţe şi intervenţii ale celor doi procurori pe lângă judecători, era una ilogică şi fără suport real.

Dimpotrivă, având în vedere calitatea lor de inculpaţi în alte cauze, cercetaţi pentru săvârşirea unor infracţiuni grave, cum sunt cele de spălare de bani sau de corupţie, martorii sus-menţionaţi puteau fi interesaţi în reducerea limitelor de pedeapsă, prin aplicarea disp.art. 19 din Legea nr.682/2002 sau art.19 din O.U.G. nr.43/2002, care presupuneau tocmai denunţarea şi facilitarea tragerii la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni grave sau de corupţie.

În acest context, o poziţie aparte între martorii audiaţi în cauză o are Cosma Vlad Alexandru, care a şi pus la dispoziţia procurorului mai multe înregistrări ale unor convorbiri purtate în mediu ambiental, dar şi telefonic, inclusiv cu inculpatul Negulescu.

Dincolo de limbajul folosit de acesta din urmă, în contextul în care convorbirile purtate erau unele private, discuţiile dintre Negulescu Mircea şi Cosma Vlad Alexandru nu dovedesc vreo urmă de constrângere, fiind mai degrabă nepotrivite a se purta între un magistrat şi un inculpat, chiar dacă martorul Cosma nu fusese trimis în judecată de procurorul Negulescu.

Tonul pe care se poartă aceste discuţii, modul familiar de adresare reciprocă conturează o relaţie relaxată, apropiată, incompatibilă cu ideea de constrângere.

Sunt relevante în acest sens următoarele fragmente:

  • finalul discuţiei din cursul anului 2016, denumită “telefon despre Ponta- Ghiţă-Blair”:

“Cosma V.A.- Mâine la prânz, da?

Negulescu M. – Mâine la prânz, da!

C. V.A.- Bine!Hai, că abia m-am trezit!

N.M.- Ţi-am zis ca să..te-am bulversat?

C. V.A.- Mă duc să mănânc ceva!Lasă – mă să procesez!

N.M.- Hai, te pup!

C. V.A.- Pa, pa!

“Cosma V.A.- Pa, Măria Ta?!

Negulescu M.-Alo, aveai o datorie cu tigăile, frate..Ne apucăm şi noi de treabă sau o dăm în vrăjeală?

C.V.A.- Când?Datoria…de-abia m-am trezit. M-ai luat din somn!

N.M.- Păi te-ai trezit!Ai zis că-i aduci pe ăia!Nu?Care să spună că l-au impus pe ăsta, nu? Când…aşa ştii că s-a întâmplat,nu?

C.V.A.-Vin azi la tine!

N.M.-Bine! Dar nu acuma, mai  încolo. Da?!

C.V.A.-Iar mă cheamă…?

N.M.- Nu ştiu!De unde să ştiu eu ce?

C.V.A.-Bine!Pe la ce oră?

N.M.-Hai, pa,pa!AIo!

C.V.A-Zic…pe la ce oră e?

N.M- Nu ştiu!Hai că te sun după ce termin!Că intru în anchetă,…da?!”

De altfel, din declaraţia data de martorul Cosma Vlad Alexandru într-o altă cauză penală (dos …./P/2018, declaraţia din 30.03.2018), depusă de inculpatul S în prezentul dosar, rezultă că martorul obişnuia să meargă inclusiv la restaurant cu procurorul Negulescu, la invitaţia acestuia din urmă, ceea ce ridică o dată în plus serioase semne de întrebare cu privire la constrângerea sub imperiul căreia a acţionat martorul Cosma.

Mai mult, înregistrarea citată anterior, ca şi celelalte puse la dispoziţie de martorul Cosma demonstrează conduita sa activă în administarea probatoriului din cele două cauze penale instrumentate de procurorii S şi Negulescu, el fiind cel care i-a adus pe ceilalţi martori şi a asistat la audierea acestora, în condiţiile în care printre înregistrările depuse la dosar sunt şi unele în care el nu participă la discuţii, care sunt purtate de terţe persoane.

În privinţa înregistrărilor aflate la dosar, dincolo de împrejurarea că ele nu dovedesc exercitarea vreunei constrângeri faţă de persoanele ale căror depoziţii sunt puse sub semnul întrebării, este de reţinut că acestea au fost valorificate ca atare de procuror, deşi ele nu au fost obţinute în baza unui mandat de supraveghere tehnică, ci au fost puse la dispoziţie de martorul Cosma Vlad Alexandru.

Procurorul nu a analizat legalitatea acestor înregistrări şi nu a fost preocupat de modul de obţinere a acestora şi nici de raţiunea pentru care acestea au fost puse la dispoziţia organelor judiciare la circa 4 ani de la data la care au fost realizate.

Este neclară în acest context inacţiunea martorului Cosma Vlad Alexandru, care a ascuns timp de 4 ani comiterea unor presupuse infracţiuni grave de către doi procurori, deşi prin ipoteză deţinea probe în acest sens, după cum prezentarea selectivă a unor discuţii sau fragmente de discuţii ridică semne de întrebare asupra bunei sale credinţe.

În ce priveşte autenticitatea acestor înregistrări, în ciuda provenienţei acestora, procurorul le-a valorificat ca atare, luând sau solicitând luarea unor măsuri preventive pe baza lor, mai înainte de efectuarea unei expertize care să stabilească dacă acestea au suferit modificări de natură a afecta conţinutul şi sensul discuţiilor, dacă acestea sunt integrale sau doar fragmente şi dacă vocile aparţin persoanelor indicate de martorul Cosma Vlad Alexandru.

 „ În al treilea rând, deşi acuzaţiile aduse inculpatului S pleacă de la premisa ticluirii întregului material probator administrat în dosarele penale nr…./P/2016 şi nr…../P/2016 instrumentate de inculpat la S.T.Ploieşti, procurorul S.I.I.J. nu a avut în vedere, în realitate, întregul material probator din acele cauze.

Or, o asemenea analiză era obligatorie, în condiţiile în care acuzaţiile aduse inculpatului S au avut în vedere împrejurarea că, deşi acesta a ştiut că persoanele cercetate sunt nevinovate, a acţionat în sensul învinuirii lor pe nedrept, fapt susţinut, în opinia procurorului S.I.I.J., de întregul material probator administrat în cele două dosare, care ar fi fost, în întregime, ticluite.

Astfel, în ce priveşte dosarul nr…../P/2013, pe lângă martorii ale căror declaraţii ar fi fost luate prin constrângere de către inculpaţii S şi Negulescu, au fost audiate şi alte persoane în calitate de martori, cum ar fi numiţii P D (în legătură cu interesul manifestat de Ghiţă Sebastian pentru achiziţionarea de materiale promoţionale pentru campania electorală din anul 2012, distribuirea de tigăi şi relaţia cu numitul B G), B G (în legătură cu achiziţionarea în două rânduri, în anul 2012 de tigăi din China, relaţia cu numitul C S, implicarea numitului P D) S D (în legătură cu invitarea lui Tony Blair pentru a susţine o conferinţă în România, discuţiile purtate cu Ponta Victor, Ghiţă Sebastian, B A şi S V pe marginea suportării onorariului de 200.000 de euro), B M (în legătură cu finanţarea evenimentului sus-menţionat, încheierea unui contract între Fundaţia Multimedia pentru Democraţie şi SC Media Fantasy SRL, virarea şi restituirea unei sume de bani), I R C (în ce priveşte relaţia dintre Ponta Victor şi Ghiţă Sebastian), B A (în legătură cu organizarea vizitei lui Tony Blair în România şi implicarea lui Ghiţă Sebastian), S V (referitor la relaţia dintre Ponta Victor, Ghiţă Sebastian şi C S, societăţile controlate de Ghiţă Sebastian, implicarea acestuia în suportarea cheltuielilor necesare aducerii lui Tony Blair în România).

Or, în legătură cu aceste persoane, nu s-a stabilit dacă la rândul lor, acestea au fost constrânse în vreun fel ori dacă aspectele declarate nu corespund adevărului.

………………………………………………………………………………………………………………

Pe lângă probatoriul testimonial, în acelaşi dosar au fost depuse corespondenţa email în legătură cu organizarea vizitei lui Tony Blair în România, contracte, extrase de cont, ordine de plată şi alte înscrisuri.

De asemenea, la dosar există două rapoarte de constatare întocmite de un specialist antifraudă din cadrul D.N.A., primul în baza ordonanţei din 29.08.2016 emisă de procurorii S şi Negulescu, având ca obiective analiza tranzacţiilor derulate în anul 2012 între Fundaţia Multimedia pentru Democraţie Locală şi SC Media Fantasy SRL, modul de înregistrare în contabilitatea celei din urmă a achiziţiilor de tigăi în anul 2012, precum şi a modului de valorificare a acestora, iar cel de-al doilea în baza ordonanţei din 9.09.2016, emisă de aceiaşi procurori, având ca obiectiv analiza relaţiilor comerciale derulate de SC Media Fantasy SRL cu S.C.Asesoft International S.R.L. şi cu S.C.RTV Satellite Net S.R.L., firme suspicionate ca fiind controlate direct sau prin persone interpose de Ghiţă Sebastian.

Din cel dintâi raport rezultă, între altele, că societatea SC Media Fantasy SRL, al căreia administrator era I I, inculpat în dosarul cercetat de procurorii S şi Negulescu, a virat către Fundaţia Multimedia pentru Democraţie Locală, implicată în organizarea vizitei lui Tony Blair, suma totală de 895.000 lei (785.000 lei plus 110.000 lei), în datele de 12.03.2012 şi 16.03.2012, provenite de la S.C.Asesoft International S.R.L., care a virat în aceleaşi zile, cu titlu de împrumut, sumele de 800.000 lei şi 110.000 lei.

Mai mult, s-a reţinut că deşi explicaţia sumelor virate de la SC Media Fantasy SRL la Fundaţia Multimedia pentru Democraţie Locală a fost “c/val. împrumut”, printre documentele aferente lunii martie 2012 analizate de specialistul antifraudă a fost găsită o declaraţie datată 12.03.2012, semnată de acelaşi Iordăchescu Ionuţ, potrivit căreia sumele puse la dispoziţia Fundaţiei pentru organizarea evenimentului nu reprezintă împrumut, ci sponsorizare/donaţie, declaraţie în legătură cu care, potrivit raportului de constatare, există suspiciunea rezonabilă că nu a fost întocmită şi redactată în ziua de 12.03.2012, întrucât la acea data nu erau efectuate toate plăţile către Fundaţie (ultima plată, în valoare de 110.000 lei, a fost tăcută pe 16.03.2012 şi a avut aceeaşi explicaţie, de “c/val.împrumut”).

În acelaşi raport de constatare s-a mai reţinut că plăţile externe de 220.000 euro efectuate ulterior de SC Media Fantasy SRL către două persoane juridice britanice (în condiţiile în care Fundaţia Multimedia pentru Democraţie Locală a returnat integral, la 09.03 şi 21.03.2012 suma de 895.000 lei), reprezintă o cheltuială fără corespondent în veniturile societăţii, care a înregistrat pe toată perioada funcţionării pierderi contabile semnificative, în condiţiile în care sursa de finanţare a acestor plăţi a fost reprezentată de sumele împrumutate de la S.C.Asesoft International S.A., societate controlată de Ghiţă Sebastian.

În ce priveşte achiziţia de tigăi utilizate ca materiale electorale, în raportul de constatare s-a analizat evidenţa financiar-contabilă a SC Media Fantas> SRL şi s-a reţinut, între altele, implicarea S.C.Asesoft International S.A. în finanţarea plăţilor efectuate de SC Media Fantasy SRL către S.C.Gaco Com SRL (ce aparţinea martorului B) care achiziţionase respectivele tigăi, finanţare care s-a fâcut atât direct, cât şi indirect, prin intermediul unor societăţi tip fantomă, cum era şi S.C.Kadok S.R.L., societate care apare şi în declaraţiile presupus ticluite, luate prin constrângere, date de martorele Sşi B.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi nu poate analiza temeinicia acuzaţiilor aduse inculpaţilor cercetaţi în dosarele nr…../P/2016 şi nr…./P/2016, neputându-se pronunţa, aşa cum a făcut procurorul S.I.I.J., cu privire la vinovăţia sau nevinovăţia persoanelor cercetate şi în prezent, într-o cauză nefinalizată.

Trimiterile la probatoriul menţionat anterior demonstrează însă faptul că, pe lângă mijloacele de probă presupus ticluite, există şi altele pe care cei doi procurori le-au administrat în respectivele dosare şi a căror relevanţă trebuia analizată de procurorul S.I.I.J. în contextul acuzaţiilor aduse procurorilor S şi Negulescu, după cum tot prin prisma acestora trebuiau analizate şi conţinutul denunţurilor şi declaraţiilor incriminate în prezenta cauză, pentru a se stabili care sunt faptele sau împrejurările necorespunzătoare adevărului pe care acestea le-ar conţine.

În privinţa infracţiunii de abuz în serviciu, este de observant mai întâi necunoaşterea de către procurorul S.I.I.J. a dispoziţiilor Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, acesta făcând confuzie între noţiunile de “clasă de secretizare” şi “nivel de secretizare”.

………………………………………………………………………………………………………………

De asemenea, deşi în cauză este vorba doar despre trei denunţuri secretizate, procurorul a reţinut patru infracţiuni, apreciind în mod eronat numărul acestora în funcţie de numărul presupuselor persoane vătămate.

……………………………………………………………………………………………………………….

În ce priveşte infracţiunea fals intelectual, aceasta nu poate subzista din punct de vedere teoretic în cazul denunţurilor şi declaraţiilor de martor, căci acestea aparţin persoanelor care le-au dat, care nu au calitatea special cerută de lege pentru a fi subiect activ al acestei infracţiuni. Conţinutul presupus necorespunzător al denunţurilor şi declaraţiilor nu determină şi reţinerea unor infracţiuni de fals cu privire la înscrisurile în care acestea s-au materializat.

Bunăoară, declaraţia necorespunzătoare adevărului, făcută de un martor, constituie doar infracţiunea de mărturie mincinoasă, iar nu şi cea de fals în declaraţii.

…………………………………………………………………………………………………………………

         Concluzionând, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că deficienţele urmăririi penale, ca şi probatoriul administrat în cauză până în prezent nu susţin acuzaţiile aduse inculpatului S A şi, cu atât mai puţin, luarea unei măsuri preventive împotriva acestuia.”

         Personaje precum: Dragnea, Ponta, Tăriceanu, Iordache, Toader, Ghiță dar și baroni locali precum Cosma au înteles că, statul  paralel nu le mai oferă protecția și beneficiile scontate.

Când a început “ Prigoana “ au gândit și materializat un alt   „STAT PARALEL “ prin mutilarea legilor justiției.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here