„FRĂȚIA INELELOR”

DIGITALIZAREA ROMÂNIEI UN PROIECT DE ȚARĂ EȘUAT ÎN:  „CULISELE STATULUI PARALEL „

PAMFLET

În perioada 2007-2015, proiectele derulate în domeniul IT finanţate din fonduri publice (naţionale/europene) au fost acordate în mare parte pe criterii clientelare.

România în perioada 2007-2015 a investit aproximativ 10 miliarde de Euro în proiecte de infrastructură IT în domeniul autorităţilor publice.

 Cu toate acestea, serviciile IT către cetăţeni sunt precare sau lipsesc.      Sistemele realizate nu comunică între ele, nu există o coordonare a investiţiilor, fiecare autoritate publică vrând să-și gestioneze singură, atât cerinţele cât și modul de implementare.

În acest fel, deşi s-au cheltuit mulţi bani, România nu beneficiază de avantajele investiţiilor.

 O țară exemplu în sens pozitiv este Estonia care a devenit în 10 ani, cu costuri mult mai mici, țara cu cele mai performante și mai complete sisteme și servicii IT pentru populaţie, din lume.

Infrastructura IT din România se creează prin proiecte care răspund unor nevoi de optimizare a interacţiunii statului cu cetăţeanul în scopul scăderii birocraţiei.

O licitaţie apare ca urmare a unei nevoi (reale de cele mai multe ori, dar poate sa fie si forţată de anumite interese) de dotare a unei autorităţi publice.

 De multe ori autoritatea publică ştie ce nevoie are, dar există și situații în care i se “induce” această nevoie fie de către o mare companie internaţională  prin presiuni directe sau indirecte, fie de către “Influenţatori” locali.

Aceste influențe se fac întotdeauna cu justificarea unui scop “nobil” (de ex. România să fie țara în care să nu se mai fure în domeniul sănătăţii…).

Multă vreme, proiectele mari din domeniul IT au fost influenţate de către marile corporaţii străine.

 După  anul 2007-2008, s-a ajuns ca și câteva persoane și firme locale româneşti, să  aibă posibilitatea de a influența autorităţile publice în procesul de achiziţii al marilor proiecte de IT.

 Este de domeniul evidentei că, spre exemplu, multe proiecte de infrastructură IT necesită pentru companiile implicate, avize  atât pentru anumiţi oameni cât și pentru companie în sine.

Ori, este la fel de evident că acordarea acestor certificări  reprezintă în sine, dacă sunt utilizate în mod abuziv,  o “preselecţie” a firmelor care pot accede la astfel de proiecte.

Din păcate, oamenii politici au intervenit permanent în activitatea firmelor participante la marile proiecte, pe diverse motive legate în principal de nevoia de resurse netransparente pentru campaniile electorale.

Toţi aceşti factori formează ceea ce am putea numi “sistemul paralel” fără suportul căruia era imposibil ca o firmă să aspire la încredinţarea de proiecte de infrastructură IT.

Desigur, schimbarea de strategie a “sistemului paralel” de a da toate proiectele de infrastructură IT unor firme autohtone și încurajarea unor persoane/firme locale să devină “influenţatori” a avut un pretext nobil: încurajarea firmelor româneşti să intre în “grupa mare” și să implementeze direct marile proiecte de IT.

În realitate interesul “sistemului paralel”  a fost  de a controla direct profitul si distribuţia acestor mari proiecte care se prefigurau, în concluzie de a controla banul public.

Nu cu mult timp în urmă am intrat în dialog cu un important om de afaceri reprezentant al unei prestigioase companii românești în domeniul IT.

Pentru că nu intenționez să vulnerabilizez persoana și nici compania nu am să fac publice datele de identificare ale acestora.

Mărturia și analiza interlocutorului meu sunt zdrobitoare drept pentru care înțeleg să le fac publice și vă asigur că merită citite până la capăt:

„Cel care, după 2008 a fost în măsura să influenţeze cel mai mult domeniul IT din România, indiferent de guvernare, a fost Sebastian Ghiţă.

 Acesta, prin relaţiile sale politice și prin oameni plasaţi pe diverse poziţii în guvern, a putut determina lista de investiţii a anumitor autorităţi publice cât și asigurarea bugetării acestora.

Odată un proiect inclus în lista de achiziţii și odată asigurate fondurile necesare, prin alocări bugetare corespunzătoare, autoritatea publică poate să treacă la organizarea procesului de achiziţie.

 În acest moment, “Influenţatorul “ termină faza de pregătire și se concentrează pe câştigarea licitaţiei de către o firma/consorţiu care să accepte pretenţiile sale și ale “sistemului paralel”.

La o licitaţie participă de obicei fie un consorţiu de firme fie o singură firmă iar  în cazul în care câştigă, devin “Contractori Generali” sau “Integratori”.

La o licitaţie este foarte important cine și cum elaborează caietul de sarcini.

De obicei, pentru elaborarea acestuia, autoritatea publică fie angajează un consultant, fie elaborează ea direct, caietul de sarcini.

Sebastian Ghiţă ca  Influenţator”, și-a dezvoltat o întreagă reţea de companii distribuitoare de tehnologie, integratori de sistem, consultanță, pe care le controlează  direct sau indirect, cu scopul ca aceste firme sa câştige direct sau indirect, cat mai multe proiecte.

În momentul elaborării caietului de sarcini, “Influenţatorul” face “Combinaţiile” astfel încât caietul de sarcini să favorizeze acei furnizori de tehnologie care l-au ales pe el drept distribuitor, fiind evident că doar un anumit consorţiu/companie să se poată califica drept “Contractor General” și astfel să fie imperios necesar ca cel care este Contractor General să lucreze cu subcontractori impuşi de el sau prin coruperea funcţionarilor publici.

 Au existat situaţii în care chiar contractorul general a elaborat caietul de sarcini iar prin includerea unor condiţii tehnice restrictive şi-a asigurat câştigarea licitaţiei astfel trucată.

Autoritatea publică care dorea să facă achiziţia depindea de Sebastian Ghiţă pentru aprobarea si alocarea bugetară, Furnizorul de Tehnologie si Contractorul General depindeau de Sebastian Ghiţă pentru  introducerea  în caietul de sarcini a unor clauze favorizante iar consultantul depindea si el de Sebastian Ghiţă pentru că altfel nu era ales sa elaboreze caietul de sarcini.

A devenit evident pentru cei interesaţi de aceste proiecte de IT că marile companii de tehnologie străine și-au diminuat influența asupra autorităţilor și că “Influenţatorul” principal este Sebastian Ghiţă.

 Din acest motiv majoritatea companiilor de IT româneşti sau străine, care doreau să se implice în marile proiecte de IT au început să depindă de Sebastian Ghiţă în a câştiga integral sau parţial proiecte.  

Intr-un proiect de IT, partea cea mai importanta de obicei, o reprezintă tehnologiile, adică echipamentele hardware si licenţele de software de baza ( baza de date, sisteme de operare, instrumente de analiza, etc.).

 Acestea, în totalitate provin de la firme străine ( Oracle, IBM, HP, Microsoft, Cisco, SAP) puternic sprijinite de tarile din care provin.

Firmele de tehnologie sunt primele interesate de marile proiecte de IT și caută să se apropie de acei “Influenţatori” care într-o anumita etapă pot să determine câştigarea proiectelor.

 Firmele internaţionale, pentru a nu fi acuzate în mod direct de corupţie, se feresc să livreze direct autorităţilor publice și ( cu foarte puţine excepţii) îşi caută distribuitori prin care să livreze și care să facă și aranjamentele cu “Influenţatorul”.

Firmele internaţionale de tehnologie ( HP, Oracle, Microsoft, IBM) practică  o concurenţa neloială prin faptul că oferă cele mai bune preturi acelui distribuitor pe care îl considera la acel moment cel mai bine “relaţionat” astfel încât să îşi maximizeze şansele de câştig.

 Aceşti distribuitori primesc preturile și condiţiile de livrare cele mai bune. 

Sebastian Ghiţă și-a impus furnizorilor de tehnologie firmele sale (Asesoft, XOR,) sau firme “vasale” lui (Omnilogic de ex.) drept distribuitori.

Astfel, în momentul organizării licitaţiilor, firmele agreate de Influenţator” se grupează împreuna si participa la licitaţii cu cele mai mari şanse de a câştiga.

Ele ştiu că specificaţiile caietului de sarcini au fost făcute pentru ele prin introducerea unor criterii tehnice restrictive, că au preturile cele mai bune de la furnizorii de tehnologie și ca au şansele cele mai mari să câştige licitaţiile şi să își adjudece proiectele”.

FOARTE CURÂND VA IZBUCNII CEL MAI MARE SCANDAL ÎN LEGĂTURĂ CU DIGITALIZAREA ROMÂNIEI PENTRU CĂ CETĂȚENII AU DREPTUL LA ADEVĂR.

             09.04.2021                                               Cu drag, Emma Anastasia

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here