Ionuț Alexandru Busa, a ucis-o pe Andreea cu o ploaie de lovituri de cuțit, chiar sub ochii fiicei ei de 4 ani. Criminalul a fugit când și-a dat seama ce a făcut și s-a refugiat în casa părinților lui. Acolo, și-a pus capăt zilelor. Bărbatul avea două condamnări pentru tâlhărie și fusese eliberat condiţionat din penitenciar cu 500 de zile mai devreme. Pentru bună purtare. Parchetul putea contesta această decizie, însă nu a facut-o.

Odioasa crimă a stârnit revoltă în rândul oamenilor, însă nu și mirare. Crima petrecută zilele trecute e o nouă dovadă că justiția nu și-a făcut datoria față de victime.

Victime precum cele 5 ucise cu sălbăticie în anul 1993 de Ion Turnagiu. Acesta abia împlinise 18 ani când a devenit criminal în serie.

CRIMELE LUI ION TURNAGIU

În Martie 1993, face primele victime: o femeie de 20 de ani, însărcinată în 7 luni, și pe tatăl ei. Cu câte o lovitură de topor în cap, a curmat ambele vieți. Tatăl victimei a fost cel care îl adusese pe Turnagiu în curtea lor, după ce i s-a făcut milă de el că nu avea de muncă.

În Octombrie 1993, Doi bătrâni, soț și soție, i-au căzut pradă. I-a ucis pentru a le lua bruma de bani pe care o strânseseră.

Apoi, o lună mai târzu, în Noiembrie 1993, Turnagiu și-a omorât un prieten.

Pentru toate cele 5 vieți curmate cu sălbăticie, Turnagiu a primit o pedeapsă de 99 de ani după gratii.

După 25 de ani de detenție, în 10 mai 2019, Ion Turnagiu a fost eliberat condiţionat. Tribunalul Mehedinţi a considerat că îndeplineşte condiţiile de eliberare, deși raportul din penitenciar arăta contrariul.

INSTANȚA A APRECIAT ÎN CONTRADICTORIU CU RAPOARTELOR DE DISCIPLINĂ

„Instanța de control judiciar apreciază că perioada executată a fost suficientă pentru reeducarea condamnatului Turnagiu Ion. Prin participarea activă la programele desfășurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare și-a format și consolidat o atitudine corectă față de regulile de conviețuire socială, funcțiile de exemplaritate și eliminare temporară ale pedepsei fiind îndeplinite în cazul său”. Așa au motivat magistrații aprobarea punerii în libertate a criminalului.

În realitate, în anii petrecuți în spatele gratiilor i-au fost aplicate 7 sancțiuni disciplinare și a câștigat doar 215 zile ca urmare a muncii prestate, dintr-un total de 7.305 zile pe care le-ar fi putut câștiga astfel.

Un an de libertate, însă, i-a fost suficient lui Turnagiu ca să recidiveze. I-a picat cu tronc o fată de 17 ani.

Maria a încercat să scape de el, în schimb a fost violată. Și deși a depus plângere la poliție în acest sens, oamenii legii nu au reacționat.

În iunie 2020, criminalul în serie a intrat peste fată în casă, a stropit-o cu benzină și i-a dat foc. A premeditat totul, a lăsat chiar și un mesaj de adio pe contul lui de Facebook. „Vă mulţumesc tuturor celor care îmi sunteți alături şi bunul Dumnezeu să ne dea la toţi de acum înainte după inima şi sufletul nostru. Vă iubesc, adio!”

Fratele fetei și bunica au reușit să stingă rapid flăcările, însă tânăra a suferit răni grave pe 90% din suprafața corpului. Avea șanse minime să supraviețuiască, însă, ca prin minune, Maria trăiește.

Teama că Ion Turnagiu ar putea să facă noi victime nu mai există. Acesta a fost arestat imediat după incident, iar reîntoarcerea în celulă l-a făcut să-și pună capăt zilelor.

Directorului și adjunctului de la Penitenciarul Drobeta-Turnu Severin au fost demiși în urma acestui caz.

Magistrații care l-au lăsat pe Turnagiu în libertate au mai eliberat un criminal în serie. Unul ale cărui fapte au cutremurat România: Marius Csampar. „Crima e cea mai ușoară faptă. E ca țigara, ca mersul pe bicicletă. Dacă ai băgat o dată țigara în gură te înveți și nu te mai lași de ea.”

Csampar a ucis 6 oameni în doar 4 ani, cu o cruzime greu de imaginat. A primit 135 de ani de închisoare. „La mine nu mai încăpea îndoiala de a avea remușcări. Sau de a te speria. Eram cât se poate de lucid. Și cât se poate de ordonat. Ca sa nu las în urmă indicii, probe sau mai știu eu ce.”

Marius Csampar, ale cărui interviuri-mărturie sunt ca un duș rece pentru oricine le ascultă, a fost eliberat în iunie, anul trecut.

În 22 de ani de închisoare ispășiți, Csampar a câștigat doar 201 zile prin muncă și a avut mai multe sancțiuni disciplinare.

Imediat după eliberare, jurnaliștii Realitatea Plus au descoprit că Marius Csampar nu se sfiește să transmită mesaje tăioase celor care îl critică.

REACȚIA LUI CSAMPAR LA CRITICI PRIMITE ONLINE

”Vezi-ți de treaba ta, am văzut că ai familie frumoasă, să-ți trăiască! Bine, asta nu ca o amenințare, e ca o urare, înțelegi? Și, ca un sfat, să-ți vezi de familia ta”, i-a transmis Csampar unei persoane care a comentat eliberarea sa.

Cel puțin 65 de criminali, care primiseră condamnări pe viață, au fost puși în libertate în ultimii 5 ani, printre ei aflându-se și Remus Tudor.

El este primul condamnat pe viață de după Revoluție, pentru că și-a ucis cu cruzime o colegă de serviciu, în 1990.

Legea i-a dat posibilitatea să se elibereze după două decenii petrecute în spatele gratiilor.

În 2010, Remus Tudor a primit aprobarea de eliberare condiționată. Odată ieșit, criminalul a dat statul în judecată pentru că a fost ținut în condiții improprii. Și a și câștigat.

5.800 de euro avea statul român să-i dea, conform deciziei CEDO, iar pentru că banii întârziau să apară în contul său, Tudor a dat declarații presei că va executa silit Ministerul Finanțelor.

DATUL ÎN CAP RĂMĂSESE O OPȚIUNE PENTRU REMUS TUDOR

“În țara asta, dacă nu faci scandal și presiuni, mori de foame. Nu mai ai nimic de făcut decât să ieși în stradă, să dai în cap sau să te sinucizi”, a declarat presei Remus Tudor în 2014, la 4 ani de la eliberare.

În decembrie 2020, Remus Tudor s-a întors în penitenciar pentru a-și petrece tot restul vieții în spatele gratiilor. A recidivat, întreținând relații amoroase cu o minoră pe care, mai apoi, a terorizat-o și a șantajat-o într-un mod odios și greu de descris.

Un raport al Administrației Naționale a Penitenciarelor publicat de Hotnews oferă o imagine, în cifre, a situației eliberărilor condiționate în perioada 2017-2019.

MAGISTRAȚII REABILITEAZĂ PE BANDĂ RULANTĂ

26.760 deținuți eliberați condiționat

11,83 au recidivat

38% erau deja recidiviști

8.000 aveau condamnări pentru omor, tâlhărie și furt calificat

În această perioadă au fost eliberați condiționat 26.760 de deținuți, iar 38% dintre încarcerați sunt recidiviști. 11,83% dintre ei s-au întors în pușcărie, fie pentru că au comis alte fapte, fie fiindcă aveau pe rol alte dosare pentru care au primit noi pedepse. O altă cifră relevantă: aproape 8.000 dintre cei eliberați condiționat aveau condamnări pentru omor, tâlhărie și furt calificat.

În baza legii recursului compensatoriu, abrogată în 2019, alți peste 3.000 de deținuți au fost lăsați să reintre în circuitul social. Unii dintre ei s-au întors rapid în pușcării după ce au săvârșit fapte oribile.

Un exemplu, Nicolae Drăgoi din Alba Iulia, condamnat la 18 ani de închisoare pentru fapte de violență, tâlhărie și tentativă de viol. A ieșit mai repede din închisoare grație recursului compensatoriu și a tâlhărit o studentă într-o scară de bloc. Imaginile surprinse pe camerele de supraveghere au șocat România.

Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader a dezvăluit sistemul prin care deținutul se folosește de brațul CEDO pentru a forța statul român să-l pună în libertate:

 

TUDOREL TOADER DEZVĂLUIE CUM AM AJUNS „AGLOMERAȚI” ÎN PENITENCIARE

„Ce NU SE ȘTIE este faptul că dacă o singură celulă dintr-un pavilion nu îndeplinește standardele CEDO, atunci se consideră că nici celelalte celule nu îndeplinesc standardele, artificiu prin care s-a extins beneficiul recursului compensatoriu și pentru cei deținuți în condiții corespunzătoare!”, a scris Tudorel Toader pe Facebook.

Mai mult, în unele penitenciare se spune că s-au creat adevărate mecanisme de eliberare anticipată.

O investigaţie realizată de PressHub a scos la iveală că tot mai mulţi infractori periculoşi din diverse judeţe, inclusiv din Capitală, deschid procese de divorţ la Bistriţa pentru a fi mutaţi la penitenciarul din localitate şi ca decizia eliberării lor condiţionate să fie luată de judecătoria locală.

Conform sursei citate, Portalul Instanţelor de Judecată arată că de fiecare dată când infractorii sunt evaluaţi de Completul 3 al Judecătoriei din Bistriţa, aceştia ajung în cele din urmă să fie liberaţi condiţionat.

Pentru ca această justiție paralelă să fie abolită, Camera Deputaților a adoptat o inițiativă legislativă prin care criminalii, violatorii, pedofilii, exploatatorii traficului uman și tâlharii nu mai pot fi eliberați condiționat, la inițiativa unor membri PNL. Proiectul a fost votat în unanimitate.

Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că modificările nu sunt conforme cu legea fundamentală a țării și a anunțat că va ataca legea la Curtea Constituțională.

Judecătorul Cristi Danileț a susținut și el blocarea.

JUDECĂTORUL DANILEȚ, APĂRĂTORUL DREPTULUI CRIMINALILOR LA LIBERARE

„CEDO spune că nu poate fi înlăturat prin lege dreptul unui deţinut de a fi liberat înainte de termen. Eliberarea condiționată trebuie exclusă abia de la a treia recidivă.”, a scris judecătorul pe rețelele sociale.

Sursa: Realitatea din Justitie

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here